Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) a denunțat, astăzi, în cadrul procesului de la Assen, Țările de Jos, furtul de la Drents Museum ca fiind un atac direct la adresa patrimoniului cultural internațional. Incidentul din ianuarie 2025, soldat cu utilizarea explozibililor, a zguduit scena culturală europeană, dar și memoria colectivă a românilor. În centrul atenției se află acum recuperarea artefactelor furate, printre care Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice regale din AUR, bijuterii ale Tezaurului României.
Pierderi inestimabile: un tezaur smuls cu forța
Declarația MNIR, făcută publică astăzi, subliniază importanța excepțională a pieselor furate. Acestea „nu sunt simple bunuri materiale, ci reprezintă valori de patrimoniu de importanță excepțională. Ele aparțin memoriei culturale a României, dar și patrimoniului cultural al umanității”. Coiful de la Coțofenești, un simbol al originilor istorice și al demnității culturale, este recunoscut nu doar de specialiști, ci și de generații întregi de români. Dispariția sa a fost resimțită profund de opinia publică.
Furtul a fost perceput ca o rană adusă memoriei colective, generând „șoc, revoltă și un sentiment profund de umilință”. MNIR a subliniat că dispariția acestor artefacte a smuls cu violență o parte din trecutul României din spațiul public. Pe lângă valoarea istorică, reprezentanții muzeului au subliniat prejudiciul moral și profesional. Munca de generații a muzeografilor, arheologilor, conservatorilor și istoricilor a fost pusă sub semnul întrebării.
Consecințe globale și tensiuni interne
Incidentul a avut un impact extins, afectând cooperarea culturală europeană. MNIR a avertizat că acest act violent a generat teamă și suspiciune, punând sub semnul întrebării viitoarele împrumuturi muzeale și deteriorând încrederea necesară în colaborările internaționale. Repercusiunile sociale au fost, de asemenea, semnificative. În spațiul public, evenimentul a generat neîncredere și discursuri ostile față de MNIR și față de schimburile culturale internaționale.
„Furtul a fost perceput ca o umilință națională și a fost exploatat pentru a amplifica tensiuni și sentimente anti-europene” a subliniat MNIR. Instituția a subliniat că prejudiciul cauzat de dispariția unor artefacte de acest rang nu poate fi măsurat în bani. Obiectele furate poartă în sine „informație istorică irepetabilă, semnificație identitară și valoare simbolică pe care nicio sumă de bani nu o poate reconstitui”. Coiful și brățările dacice reprezintă o parte esențială din memoria colectivă a României.
Apel la justiție și speranțe de recuperare
MNIR face apel la instanța din Assen să trateze cazul cu toată seriozitatea cuvenită, considerând fapta drept un atac excepțional asupra patrimoniului cultural, al încrederii publice și al demnității unui popor. „Când este atacat sălbatic un asemenea tezaur, nu este rănită doar România. Este rănită memoria europeană”, transmite MNIR.
În paralel cu demersurile legale, autoritățile române continuă eforturile de recuperare a artefactelor furate. În timpul audierilor, Bernhard Z., considerat unul dintre suspecții principali, a declarat că nu deține nicio informație despre artefactul lipsă.
