Republica Moldova întârzie plata cotizațiilor către Organizația Statelor Independente, semnalând intenția de a părăsi definitiv această grupare până la finalul anului 2026
Inițiativa de a se retrage din Comunitatea Statelor Independente (CSI) devine tot mai clară în cazul Republicii Moldova, odată cu confirmarea unui restanț de 100.000 de euro la plata cotizațiilor pentru statutul de membru al organizației. Anunțul a fost făcut marți de ministrul moldovean de externe, Mihai Popșoi, care a subliniat că țara va lucra pentru desprinderea completă de CSI până la sfârșitul anului 2026.
Acest dezacord financiar, deși aparent marginal, indică o tensiune tot mai evidentă între Chişinău și forul regional, pe fondul unor discuții mai ample despre orientarea Moldovei spre reforme externe și redefinirea relațiilor cu fostele țări sovietice. Poziția oficialilor moldoveni în privința CSI s-a multiplicat în ultimele luni, semnalând o posibilă reevaluare a angajamentelor față de aceste structuri, și chiar o intenție de a diminua influența Rusiei în spațiul post-sovietic.
Mihai Popșoi a explicat, citat de portalul NewsMaker, că deși Republica Moldova a înregistrat această restanță financiară, decizia de a se retrage din CSI este fermă. “Nu este o întârziere accidentală sau o problemă administrativă, ci o alegere deliberate de a nu mai participa în această organizație”, a spus oficialul. El a menționat, totodată, că autoritățile de la Chișinău au început deja pașii necesari pentru finalizarea procesului de ieșire, inclusiv notificările și formalitățile legale.
Contextul geopolitic al deciziei cade în linie cu evoluțiile din regiune și cu o schimbare de paradigmă în politica externă a Chișinăului. În ultimele luni, guvernul moldovean a accentuat nevoia de a-și diversifica alianțele, clarificând dorința de a nu mai fi atât de dependent de Rusia, inclusiv în plan economic și politic.
CSI, fondată în 1991 după destrămarea Uniunii Sovietice, a fost de-a lungul anilor un simbol al funcției de coeziune între fostele republici sovietice, dar a suferit, totodată, critici pentru lipsa de eficiență și pentru faptul că unele membri, precum Armenia și Belarus, au folosit organizația pentru a-și perpetua influența în regiune, în detrimentul altora. Pentru Moldova, această organizație a fost adesea percepută ca un fragment al sferei de influență rusească, iar decizia de a o părăsi are potențialul de a redirecționa politica externă a țării spre Uniunea Europeană și alte parteneriate occidentale.
Până în prezent, Chișinăul a manifestat o deschidere mai amplă spre integrarea europeană, dar oficialii au fost precauți în a nu provoca tensiuni inutile cu Rusiei, țările având în continuare relații economice și energetice semnificative. Astfel, inițiativa de a părăsi CSI ilustrează un angajament clar al Moldovei de a îndepărta orice ambiguitate în această direcție, chiar dacă setea de reforme și de independență totală de influențele externe necesită timp și eforturi diplomatice susținute.
Deși procesul de ieșire va dura, iar restanța de 100.000 de euro reprezintă, deocamdată, un detaliu financiar, decizia de a se detașa formal de CSI semnalează un pas semnificativ în restructurarea politicii externe a Republicii Moldova. Acest lucru va fi evident atât pentru partenerii europeni, cât și pentru actorii regionali, care urmăresc cu interes evoluțiile geopolitice din această parte a Europei.
În următoarele luni, așteptările sunt ca autoritățile moldovene să finalizeze formalitățile legale și să anunțe public momentul oficial al ieșirii. În același timp, dilema continuă: dacă această decizie va consolida poziția Moldovei în contextul regional, sau dacă va deschide alte provocări, inclusiv din partea forțelor tradiționale pro-Rusia, rămâne de urmărit. Dar, în privința taiturii financiare și a semnalului politic, Moldova pare hotărâtă să-și redefinimă în mod clar orientarea geopolitică pentru anii ce urmează.
