Conform Digi24: O posibilă retrogradare a ratingului de țară al României de către agenția de evaluare Moody’s nu ar însemna automat intrarea pe tărâmul categoriei „junk”, însă ar pune o presiune sporită asupra deciziei pe care Standard & Poor’s o va lua pe 2 octombrie. Această din urmă evaluare va deveni, în acest scenariu, decisivă pentru menținerea actualului calificativ de „investment grade” (grad de investiție).
Această perspectivă a fost conturată de consultantul economic Adrian Negrescu, care subliniază importanța pe care cele două mari agenții de rating o au în percepția investitorilor internaționali asupra stabilității economice și financiare a unei țări.
Factorii care influențează evaluarea Moody’s
Decizia Moody’s, dacă va interveni o retrogradare, va fi probabil influențată de mai mulți factori macroeconomici și fiscali. Printre aceștia se numără performanța bugetară, nivelul datoriei publice, dar și predictibilitatea politicilor economice pe termen mediu și lung.
O evaluare negativă ar putea semnala o creștere a riscurilor percepute de agenție, ceea ce ar putea descuraja anumiți investitori de a plasa capital în economiile considerate mai volatile. Cu toate acestea, România beneficiază, conform unor analize anterioare, de o anumită marjă de siguranță datorită poziționării sale în regiune și potențialului de creștere.
Rolul Standard & Poor’s în contextul evaluărilor
În eventualitatea unei retrogradări din partea Moody’s, miza evaluării Standard & Poor’s din luna octombrie crește exponențial. Aceasta ar oferi un semnal clar cu privire la direcția pe care piața financiară internațională o va percepe pentru România.
Menținerea calificativului de „investment grade” de către Standard & Poor’s, chiar și în contextul unei retrogradări preliminare din partea Moody’s, ar putea oferi o oarecare consolare și ar diminua impactul negativ imediat. Pe de altă parte, o dublă retrogradare ar avea consecințe semnificative asupra costului de finanțare al statului și, implicit, asupra economiei.
Implicații pentru mediul de afaceri și economie
O retrogradare a ratingului de țară, indiferent de agenția care o pronunță, are consecințe directe asupra costurilor de împrumut pentru stat și pentru companiile mari. Dobânzile la creditele contractate de pe piețele internaționale ar putea crește, afectând planurile de investiții și dezvoltare.
De asemenea, o astfel de decizie ar putea influența fluxurile de investiții străine directe, investitorii fiind mai precauți în fața unor riscuri percepute ca fiind mai ridicate. Pentru cetățenii români, efectele ar putea fi resimțite prin creșterea ratelor la creditele în valută sau prin scumpirea produselor importate.
Adrian Negrescu a subliniat că piața de capital nu anticipează în general o trecere bruscă în categoria „junk”, însă indică o atenție sporită din partea investitorilor.
Standard & Poor’s este programată să își publice următorul raport de evaluare a ratingului de țară pentru România pe 2 octombrie.
Sursa: Digi24
