Conform Digi24: O eventuală retrogradare a ratingului de țară al României de către agenția Moody’s nu ar însemna automat intrarea pe „drumul de balastieră” al statutului „junk”, însă ar plasa decizia Standard & Poor’s din 2 octombrie într-o lumină mult mai critică, transformând-o într-un moment decisiv pentru menținerea calificativului de investment grade. Aceasta este aprecierea consultantului economic Adrian Negrescu, care subliniază complexitatea sistemului de rating și impactul potențial asupra economiei naționale.
Moody’s și spectrul retrogradării
Chiar dacă Moody’s ar decide o ajustare negativă a ratingului, aceasta nu ar declanșa automat un colaps financiar sau o pierdere a statutului de investiție sigură. Agențiile de rating folosesc mai multe trepte de evaluare, iar o retrogradare nu înseamnă trecerea directă la categoria „junk”, care indică un risc foarte ridicat. Totuși, o astfel de decizie ar transmite un semnal de alarmă important investitorilor internaționali și ar putea influența percepția riscului asociat României.
În acest context, evaluarea programată pentru data de 2 octombrie a agenției Standard & Poor’s devine un punct de cotitură. Dacă și această agenție va opta pentru o retrogradare, atunci probabilitatea ca România să piardă calificativul „investment grade” crește considerabil. Menținerea acestui rating este esențială pentru atragerea investițiilor străine directe și pentru costurile de finanțare ale statului pe piețele internaționale.
Adrian Negrescu atrage atenția asupra faptului că fiecare agenție de rating are propriile metodologii și criterii de evaluare. Prin urmare, o decizie a Moody’s nu se traduce automat într-o decizie similară din partea Standard & Poor’s. Totuși, factorii care stau la baza unei posibile retrogradări sunt, în general, comuni: deficitul bugetar persistent, datoria publică în creștere și incertitudinile politice și economice.
Impactul asupra investițiilor
Pierderea statutului de „investment grade” ar avea consecințe semnificative pentru România. Fondurile de investiții mari, care au mandate de a investi doar în economii considerate sigure, ar fi obligate să își reducă expunerea pe piața românească. Acest lucru ar putea duce la o scădere a fluxurilor de capital străin, la o depreciere a leului și la creșterea costurilor de împrumut pentru stat și pentru companiile românești.
Pe de altă parte, o retrogradare nu ar însemna sfârșitul accesului la piețele financiare. Există în continuare investitori dispuși să își asume riscuri mai mari în schimbul unor randamente potențiale superioare. Totuși, condițiile de finanțare ar deveni mult mai oneroase, afectând capacitatea guvernului de a implementa politici economice și de a investi în sectoare cheie.
Consultantul economic menționează că, în astfel de momente, comunicarea transparentă și proactivă din partea autorităților române cu agențiile de rating și cu piețele financiare este crucială. Prezentarea unor planuri solide de consolidare fiscală și de reformă structurală ar putea contribui la atenuarea impactului negativ al unei eventuale retrogradări.
Decizia Standard & Poor’s, un test pentru viitor
Data de 2 octombrie marchează, așadar, un moment deosebit de important pentru viitorul economic al României. Evaluarea Standard & Poor’s va oferi un nou reper privind percepția riscului asociat țării noastre pe piețele internaționale. Autoritățile au sarcina de a demonstra că economie românească este pe un drum sustenabil, capabilă să gestioneze provocările actuale și să ofere un mediu propice investițiilor pe termen lung.
Până la decizia Standard & Poor’s, inclusiv agenția Fitch urmează să își publice evaluarea pentru România, adăugând un alt strat de complexitate în peisajul ratingurilor de țară.
Sursa: Digi24
