Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, va pleca miercuri la Bruxelles pentru a discuta despre bugetul țării, într-un moment tensionat pentru economia României și pentru relațiile cu Uniunea Europeană. Potrivit surselor politice, oficialul român va argumenta în fața autorităților europene un deficit bugetar de 6,2% din PIB pentru anul 2026, o cifră care a suscitat controverse în rândul experților și partenerilor internaționali.
Aceasta devine o verificare crucială în contextul în care Comisia Europeană a avertizat recent asupra riscurilor asociate acestui nivel de deficit, considerat de mulți ca fiind excesiv pentru sustenabilitatea finanțelor publice ale României. În cadrul vizitei, ministrul va încerca să convingă Comisia de măsurile pe termen lung ale guvernului pentru controlul cheltuielilor și creșterea veniturilor, și să obțină o anumită flexibilitate pentru implementarea programelor naționale.
Un buget cu semne de întrebare și presiuni europene
Liderii coaliției de guvernare au convenit să prezinte un buget ambițios, dar și dificil de justificat în context european. În cadrul ședinței de la finalul săptămânii trecute, oficialii au discutat despre prioritățile fiscale și despre modul în care planifică să gestioneze deficitul pentru a evita sancțiuni sau penalties din partea Bruxelles-ului.
„Am stabilit un deficit de 6,2%, însă obiectivul nostru este să limităm impactul asupra investițiilor și cheltuielilor sociale, menținând în același timp un echilibru fiscal”, au spus sursele apropiate discuției. În același timp, aceștia au subliniat că guvernul va depune eforturi pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor publice, chiar dacă unele măsuri pot fi percepute ca fiind dificile și impopulare.
Reacții și așteptări din partea UE
Vizita ministrului Nazare are loc pe fondul unei presiuni continue din partea Bruxelles-ului, care cere o reformare a politicilor fiscale și o gestionare mai strictă a deficitului. Includerea în program a discuțiilor despre pachetul de reforme în administrație și relansare economică arată că guvernul încearcă să obțină cât mai mult sprijin pentru programul său fiscal, în condițiile în care presiunea pentru respectarea angajamentelor asumate devine tot mai mare.
Specialiștii apreciază că această întâlnire poate marca un moment de cotitură pentru modul în care România va gestiona politica fiscală în următorii ani. Un deficit prea mare riscă să pună în pericol accesul la fondurile europene de cofinanțare sau chiar să conducă la rectificări bugetare dure, afectând investițiile și măsurile sociale deja mult întârziate.
Contextul urmăririi unor obiective pe termen lung
Este de notorietate faptul că România are nevoie de reforme structurale pentru a-și stabiliza finanțele și a îndeplini criteriile europene. Însă, în economia actuală, cu provocări generate de creșterea costurilor de trai, inflație și încetinirea economică, guvernul încearcă echilibrul între nevoia de sustenabilitate și oportunitatea de a stimula creșterea.
Misiunea de la Bruxelles va fi un test pentru autoritățile române, care trebuie să justifice o strategie fiscală ambițioasă. În plus, rezultatele întâlnirii pot influența în mod direct proiectele de buget și politica economică pentru anul următor.
Indiferent de rezultatul negocierilor, acest pas al guvernului român arată clar că gestionarea deficitului și respectarea angajamentelor europene rămân în centrul agendei financiare a țării. Perspectivele pentru următoarele luni depind acum de modul în care autoritățile vor convinge partenerii europeni că măsurile propuse sunt sustenabile și în concordanță cu angajamentele asumate.
