Israelul își exprimă solidaritatea cu protestele din Iran, într-un moment în care regimul de la Teheran se confruntă cu cele mai masive manifeste de la Revoluția Islamică din 1979. Premierul Benjamin Netanyahu a declarat duminică, într-o ședință de guvern, că Israelul “este solidar cu lupta poporului iranian, cu aspiraţiile sale la libertate şi la justiţie”. Această poziție marchează o poziție explicită a statului evreu într-un context regional tensionat, provocat de revoltele din Iran și de lipsa de reforme ale regimului islamic.
Susținere pentru protestatari și un semnal politic clar
Declarațiile lui Netanyahu vin pe fondul unui val de proteste spectaculoase și de amplificare a tensiunilor sociale în Iran. În ultimele săptămâni, sute de mii de iranieni au ieșit pe străzi pentru a reclama libertate și dreptate, reacționând la criza economică severă și la reluarea restricțiilor politice. Liderul israelian a afirmat că “este foarte posibil să ne aflăm într-un moment în care poporul iranian să-şi ia destinul în propriile mâini”, sugerând o speranță subtilă în schimbările care pot avea loc în țara cu cel mai mare teren nuclear din lume.
Aceste comentarii sunt percepute ca un semnal clar pentru regimul de la Teheran, dar și pentru partenerii internaționali, în special Occidentul, în contextul în care relațiile dintre Iran și lumea occidentală rămân tensionate. Israelul, care are conflicte îndelungate cu regimul de la Teheran, își afirmă deschis sprijinul pentru cetățenii iraniezi ce încearcă să-și câștige libertatea, într-un moment în care strike-urile diplomatice și sancțiunile internaționale sunt în plină desfășurare pentru a frâna programul nuclear iranian.
Rezistența antiregim și evoluția protestelor din Iran
Protestele din Iran, declanșate inițial la sfârșitul lunii septembrie ca urmare a morții lui Mahsa Amini, o tânără arestată pentru încălcarea codului vestimentar islamic, s-au extins rapid, fiind cunoscute pentru amploarea și diversitatea lor. Demonstranții cer schimbări politice profunde, inclusiv eliminarea sistemului islamic, libertate pentru femei și drepturi civice. În ciuda represaliilor dure, protestele nu s-au limitat și par să reconfigureze peisajul politic intern, alimentat și de nemulțumirea acumulată față de conducerea autoritară.
Guvernul iranian a răspuns cu forța, folosind teama și violența pentru a dispersa mulțimile, însă această opresiune a alimentat și mai mult indignarea publică. În contextul internațional, activiștii și observatorii vorbesc despre o nouă etapă a rezistenței civice în Iran, subliniind că, deși regimul caută să gestioneze criza, nu se întrevede o soluție rapidă.
Implicarea Israelului și ecuația geopolitică regională
Menținându-și poziția de sprijin pentru protestatari, Israelul își reafirmă poziția în geostrategia sa împotriva regimului de la Teheran. În ultimele luni, oficialii israelieni au avertizat despre pericolul unui Iran nuclear și despre posibilele răspunsuri militare, iar declarațiile de susținere pentru protestatari sunt privite de mulți analiști ca un element de presiune asupra regimului iranian.
Această declarație semnalează, de asemenea, o alianță tacită între Israel și unii actori din regiune, fie că este vorba de Arabia Saudită, de Emiratele Arabe sau alte state care urmăresc stabilitatea și reducerea influenței Iranului în Orientul Mijlociu. În timp ce oficialii iranieni reacționează dur la orice critică externă, protestele și sprijinul internațional pentru ele sporesc incertitudinea și riscurile pentru stabilitatea regimului islamic.
Deocamdată, nu există o perspectivă clară asupra evoluției recentei crize, însă semnalul ferm al Ierusalimului denotă o preocupare tot mai mare a Israelului față de stabilitatea întregii regiuni, atât din cauza programului nuclear iranian, cât și a fragilității reformelor sociale din Iran. În timp ce protestele continuă și tensiunile cresc, viitorul politic al Iranului rămâne incert, cu posibile repercusiuni asupra întregii zone.
