Cetăţenii care finalizează programul de pregătire militară de bază vor primi o indemnizaţie echivalentă cu trei câştiguri salariale medii brute, conform noilor reglementări stipulate în Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 446/2006. Această lege a fost promulgată vineri, 9 ianuarie, de preşedintele Nicuşor Dan, și marchează o schimbare importantă în modul de recunoaştere a aportului cetăţenilor în domeniul apărării naţionale.
O măsură esențială pentru mobilizare
Legea prevede ca modularii să fie înregistrați de centrele militare și introduși în rezerva operațională. „La instituirea stării de urgenţă sau a stării de război, rezerviştii vor fi concentrați și mobilizați conform necesităților”, a subliniat actul normativ. Această prevedere răspunde nevoii de a avea o forță de reacție rapidă în fața crizelor de securitate.
Cetățenii care au efectuat serviciul militar în forțele armate ale statelor membre ale NATO sau UE vor fi, de asemenea, înregistrați ca rezervişti, având astfel șanse sporite de a contribui la apărarea națională. Legea stipulează că atât cetăţenii încorporabili, cât şi rezerviştii voluntari au obligaţia de a se prezenta la chemările trimise de autorități, cu termene clar stabilite.
Obligațiile cetățenilor în caz de mobilizare
Un aspect crucial al legii sunt obligațiile cetăţenilor în caz de mobilizare. Aceștia, chiar și cei plecați temporar în afaceri externe, trebuie să revină în România în termen de 15 zile de la notificare. Această măsură este menită să asigure o reacție eficientă și rapidă în fața unei amenințări iminente. “Responsabilitatea națională se extinde nu doar local, ci și pentru cei care se află în afaceri în străinătate,” a afirmat un reprezentant al Ministerului Apărării Naţionale.
În plus, rezerviștii voluntari care se află în străinătate sunt obligați să se prezinte la structurile de apărare din care fac parte, ceea ce subliniază angajamentul de a rămâne activi, chiar și în afara țării.
Posibilitățile pentru cei care nu au efectuat serviciul militar
Legea nu îi exclude pe cetățenii care nu au îndeplinit serviciul militar până la vârsta de 35 de ani. Aceștia pot solicita, pe bază de voluntariat, să participe la un program de pregătire militară, care durează până la patru luni. “Este o oportunitate pentru tineretul din România de a se alătura efortului național, contribuind la dezvoltarea proprie și la securitatea țării,” a declarat un expert în domeniul apărării.
Cetățenii care au îndeplinit servicii în structuri precum poliția sau penitenciarele sunt, de asemenea, înregistrați ca rezerviști, reflectând astfel o viziune mai amplă asupra pregătirii pentru apărare.
Un răspuns la provocările actuale
Această nouă lege vine în contextul în care securitatea națională devine tot mai o prioritate în România, în special în lumina situațiilor internaționale tensionate. Autoritățile speră ca prin aceste măsuri să stimuleze atât eficiența sistemului de apărare, cât și să responsabilizeze cetățenii în fața provocărilor contemporane.
Implicarea cetățenilor nu doar ca rezerviști, ci și în cadrul programelor de pregătire, dovedește o adaptare la nevoile actuale ale societății și o conștientizare crescândă a rolului fiecărui individ în asigurarea securității naționale.
