Economie

România se pregătește să devină un producător de gaze din a doua jumătate a anului viitor, însă impactul direct asupra consumului intern va fi limitat, fiind estimat la doar 10-20%

România se pregătește să devină un producător de gaze din a doua jumătate a anului viitor, însă impactul direct asupra consumului intern va fi limitat, fiind estimat la doar 10-20%

România se pregătește să devină un producător de gaze din a doua jumătate a anului viitor, însă impactul direct asupra consumului intern va fi limitat, fiind estimat la doar 10-20%. Anunțul a fost făcut de președintele orașului București, Nicușor Dan, într-un eveniment organizat de Camera de Comerț și Industrie Polono-Română, marcând un moment cheie în strategia energetică a țării.

Exploatarea gazelor din Marea Neagră: un nou început pentru independența energetică

România a făcut pași importanți în dezvoltarea sectorului de hidrocarburi offshore, urmând să înceapă extragerea de gaze naturale din perimetrul Neptun Deep începând cu anul 2024, iar la începutul anului următor se așteaptă ca aceste operațiuni să devină operaționale. Conform estimărilor oficiale, această zonă ar putea furniza aproximativ 10 miliarde de metri cubi de gaze anual, un volum considerabil pentru contextul național.

Președintele a clarificat rolul strict al gazelor provenite din această resursă în consumul intern, afirmând că, din volumul total extras, doar 1-2 miliarde de metri cubi vor fi direcționați pentru consumul casnic și industrial al României. Restul va avea ca scop profitul pentru companiile emitente și va reprezenta o sursă de oportunități pentru dezvoltarea economică și energetică a țării.

Limitarea impactului asupra consumului și reducerea importurilor

În prezent, consumul de gaze natural din România se ridică la circa 10-11 miliarde de metri cubi anual. Producția internă acoperă aproximativ 7,5 miliarde de metri cubi, în timp ce restul de circa 3,2 miliarde provin din importuri, însă această dinamică urmează să se modifice odată cu depozitul offshore de la Marea Neagră.

Analizele indică o tendință de reducere a importurilor, în special după anii 2026-2027, când se estimează o scădere de aproximativ 6% a livrărilor din import, în contextul creșterii autohtone a producției. Noile exploatări offshore vor juca un rol important în această strategie, oferind posibilitatea de a diminua dependența de gazele importate din Rusia și alte surse externe, într-un climat geopolitic tensionat.

Context și perspective pentru sectorul energetic românesc

Dezvoltarea proiectului Neptun Deep vine într-un moment în care România caută să-și consolideze poziția în sectorul energetic, nu doar pentru asigurarea securității energetice, ci și pentru diversificarea surselor de aprovizionare și stimularea economiei locale. În ultimii ani, eforturile guvernamentale s-au concentrat pe identificarea și valorificarea resurselor interne, ca parte a unui plan strategic de reducere a dependenței de importuri și de creștere a eficienței energetice.

Operațiunile offshore se înscriu în această viziune, dar și în contextul mai larg al tranziției energetice globale, în care sursele tradiționale de hidrocarburi continuă să joace un rol critic până la adoptarea pe scară largă a energiei regenerabile. Investițiile în infrastructură, atât pentru extracție, cât și pentru transport, precum și progresele tehnologice, vor determina în următorii ani ritmul în care România va putea valorifica această resursă, dar și impactul asupra prețurilor pentru consumatori.

Pragul de început al exploatării din Marea Neagră marchează, totodată, o etapă importantă în mobilizarea resurselor și capacitatea țării de a-și reafirma poziția pe piața energetică regională. În timp ce impactul direct asupra consumatorilor casnici va fi limitat, beneficiile pe termen lung sunt multiple: o mai bună securitate energetică, o economie mai rezilientă și, eventual, o reducere a costurilor pentru cei care folosesc gaze pentru încălzire și industrie.

Perspectiva pe termen mediu și lung indică faptul că România are șansa să devină un jucător mai important în domeniul hidrocarburilor, dacă dezvoltarea resurselor de la Marea Neagră va fi corelată cu investițiile în infrastructură și cu strategii de sustenabilitate. Pragul de 2024-2025 reprezintă un punct de plecare pentru această transformare, cu potențial de a avea efecte pozitive asupra economiei naționale, dar și asupra poziției țării pe harta energiei regionale.