Primăria Capitalei se află într-un punct-cheie, după o perioadă marcată de provocări financiare și schimbări administrative. Deși situația economică a instituției pare să fi trecut printr-o perioadă dificilă, recent Nicușor Dan, actualul primar al Bucureștiului, aduce în discuție o relatare surprinzătoare: bugetul municipal este, în prezent, mai solid decât era în 2020, anul în care a preluat conducerea capitalei.
Situația financiară a Primăriei din perspectivă politică și administrativă
Nicușor Dan a declarat recent că, în ciuda problemelor financiare cu care s-au confruntat administrațiile anterioare, primăria bătrânește un “mai bun” decât în 2020, momentul preluării mandatului său. “Domnul președinte Nicușor Dan a avut și are dreptate, în ceea ce privește problema structurală a bugetului Municipiului București”, a spus și Ciprian Ciucu, actualul primar al sectorului 6, menționând că actuala situație se datorează, în mare parte, eforturilor manageriale ale primarilor anteriori, inclusiv ale lui Nicușor Dan, care a reușit să mențină instituția pe linia de plutire.
Cu toate acestea, încă din decembrie, Ciprian Ciucu a avertizat că situația financiară rămâne extrem de fragilă, atrăgând atenția că, dacă Guvernul nu va ajusta modul în care alocă fondurile către primării, la nivelul Capitalei se poate ajunge chiar la un faliment în următorii ani, mai exact în 2026. În prezent, o mare parte a bugetului este consumată de salarii, subvenții și datorii istorice, ceea ce adâncește dependența de redistribuirea fondurilor centrale.
Contextul bugetar și discuțiile despre datoriile municipale
Un punct sensibil îl reprezintă datoriile uriașe ale instituției, cu un total de aproape trei miliarde de lei, în special pentru societățile STB și Termoenergetica. Nicușor Dan a explicat recent că, deși aceste datorii există, ele sunt eșalonate și gestionabile, iar problema principală nu o reprezintă datoriile curente, ci dezechilibrul cronic între fondurile provenite din taxele locale și alocările de la bugetul central.
“La cel puțin 15 ani, susțin același lucru: problema fundamentală la PMB este acest dezechilibru între banii din taxele și impozitele bucureștenilor care se duc la primărie, versus primăriile de sector”, a afirmat președintele României într-un interviu recent. El a adăugat că, deși datoriile sunt o realitate, situația a fost oarecum ameliorată față de perioada anterioară, fiind gestionată prin eșalonări și planuri de plată, însă fără a fi complet eliminate.
Un alt subiect important, menționat de Nicușor Dan, a fost riscul ca administratorul societății de transport public, STB, să intre în insolvență dacă nu își va achita în februarie o rată din datoriile către ANAF. În apărarea sa, șeful administrației a precizat că “STB are niște datorii la ANAF și ele sunt eșalonate pe 60 de luni”.
Provocările politice și complexitatea coaliției la nivelul Consiliului General
Unele aspecte care adaugă complexitate gestionării bugetare a Bucureștiului sunt cele legate de structura politică a Consiliului General. În prima sa ședință ca primar general, Ciprian Ciucu a suferit o înfrângere politică majoră, fiind dificil pentru el să coaguleze o majoritate formată din opt partide pentru susținerea proiectelor sale. În acest context, Nicușor Dan semnalează că, în mandatul său anterior, a reușit să coordoneze un consens minimal, având în echipă patru partide.
“Este o situație dificilă pentru un primar general de a susține proiecte majore într-un consiliu fragmentat, dar flexibilitatea și negocierea sunt arme esențiale”, a subliniat fostul edil, menționând că o cooperare strânsă și negocieri constante sunt singura cale pentru a asigura stabilitatea necesară administrării orașului.
În ansamblu, perspectivele pentru București rămân în continuare marcate de provocări financiare, politice și administrative. Relevanța acestor declarații este acută mai ales în contextul în care guvernul și primăriile de sector sunt departe de a fi într-o colaborare ideală, iar gestionarea bugetelor rămâne o temă de maxim interes pentru locuitorii capitalei. Rămâne de văzut dacă, pe termen mediu și lung, primăria va reuși să stabilizeze fluxurile financiare și să găsească un echilibru durabil între nevoile orașului și resursele alocate.
