Prima descoperire arheologică importantă: orașul Alexandria pe Tigru, în sudul Irakului
Arheologii care scanează zonele din sudul Irakului au identificat vechiul oraș Alexandria, un mare port fondat în secolul IV î.Hr. de către Alexandru Macedon. Ruinele acestuprinderilor de la Jebel Khayyaber, aproape de granița actuală cu Iranul, relevă o metropolă planificată care lega traficul fluvial din Mesopotamia de rutele maritime prin Golful Persic, având legături comerciale cu India și Asia Centrală.
Descoperirile recente au început să contureze un peisaj urban complex, similar cu cel al orașelor legendare din epoca antică. „Mărimea și structura orașului ne arată o importanță comercială semnificativă”, a declarat Stuart Campbell, coordonator al proiectului Charax Spasinou.
Baza științifică a descoperirii
Anticii au menționat un loc numit Charax Spasinou, situat în apropierea capului Golfului Persic, dar locația exactă a fost un subiect de dispută timp de decenii. Cercetătorul britanic John Hansman a observat, în anii ’60, prin fotografii aeriene realizate de Royal Air Force, existența unor mari incinte în această zonă. Din păcate, conflictul dintre Irak și Iran a oprit cercetările.
Totuși, echipele de cercetare au revenit în 2014, iar oficialii locali au ghidat arheologii către un zid impresionant, cu o lungime de peste un kilometru. „Ce părea a fi o mică ridicătură într-un câmp plan s-a dovedit a fi o formidabilă structură defensivă”, a explicat unul dintre arheologi.
O imagine de ansamblu asupra orașului
Echipele de cercetare au realizat studii pe suprafețe înguste, parcurgând peste 500 de kilometri pătrați și înregistrând fragmente de ceramică, cărămizi și resturi industriale. Dronele au ajutat la crearea unor modele detaliate ale terenului, iar geofizicienii au folosit magnetometri pentru a cartografia structuri îngropate. Rezultatele au dezvăluit un oraș planificat pe baza unei rețele de străzi largi, cu districte rezidențiale, ateliere, temple și canale.
„Lucrările de cercetare au arătat că avem de-a face cu o aglomerare urbană mult mai mare decât s-a presupus inițial, cu blocuri de case de dimensiuni uimitoare”, a adăugat alt cercetător, Robert Killick.
Impactul istoric și declinul
Între anii 300 î.Hr. și 300 d.Hr., comerțul de lungă distanță s-a extins pe parcursul Oceanului Indian și prin rutele terestre către Asia Centrală. Alexandria a devenit un nod de transfer eficient pentru bunuri precum mirodenii, textile și metale. Cu toate acestea, schimbările climatice și variațiile cursului apei au dus la declinul orașului, ce a fost învăluit în mister timp de secole.
„Declinul a fost inevitabil pe măsură ce rânele au scăzut”, a spus un specialist în geografie istorică. Analizele recente sugerează că, până în secolul III, Tigrul s-a mutat spre vest, iar accesul la port a fost compromis, determinând o scădere a populației și a activității economice.
Arheologii de la Jebel Khayyaber își propun să umple golurile din istoria Mesopotamiei dintr-o perioadă cu puține surse scrise. Proiectele viitoare vizează rafinarea planului orașului și corelarea creșterii urbane cu comerțul și schimbările de mediu, iar excavațiile vor începe cât mai curând, în funcție de fonduri și condițiile de teren. În prezent, Alexandria pe Tigru se confirmă ca fiind unul dintre cele mai mari orașe cunoscute din perioada elenistică și partee.
În lumina acestor descoperiri recente, interesul pentru istoria antică a regiuni si modul în care civilizațiile au interacționat devine tot mai profund, promițând o înțelegere mai bună a formei vieții în acele vremuri.
