O linie genetică umană necunoscută anterior, cu origini în nordul Asiei de Est, a supraviețuit ultimei ere glaciare și s-a adaptat la un climat mai cald, conform unei noi cercetări efectuate de experți chinezi. Studiul, publicat recent, oferă o perspectivă detaliată asupra procesului de tranziție de la un stil de viață de vânători-culegători la unul sedentar, agricol. Rezultatele sugerează că această schimbare culturală nu a însemnat înlocuirea populațiilor preexistente, ci o coexistență și o adaptare pe termen lung.
O Nouă Pagină în Istoria Umană
Cercetătorii au analizat ADN-ul prelevat din situl Donghulin, situat în apropierea orașului Beijing. Acest loc arheologic este considerat crucial pentru înțelegerea tranziției de la Paleolitic la Neolitic, prezentând dovezi ale practicilor agricole timpurii, precum fragmente de ceramică, locuințe permanente și urme de cultivare a meiului. Echipa a secvențiat genomurile a doi indivizi: o femeie care a trăit acum aproximativ 11.000 de ani, la sfârșitul ultimei ere glaciare, și un bărbat din timpul Holocenului timpuriu, o perioadă mai caldă, datând de acum circa 9.500 de ani. Această analiză genetică a revelat detalii inedite despre diversitatea genetică a zonei.
O Persistență Genetică Uimitoare
Rezultatele cercetării arată că femeia examinat aparținea unei linii genetice necunoscute până acum, diferită de populația principală din nordul Asiei de Est cu aproximativ 19.000 de ani în urmă. Această descoperire indică faptul că anumite linii genetice vechi au supraviețuit schimbărilor climatice majore, adaptându-se treptat la condițiile post-glaciare. Analiza genetică sugerează o persistență a acestor populații ancestrale, care au asistat la transformările culturale și ecologice dintr-o perioadă crucială a istoriei umane.
Al doilea individ, bărbatul, nu împărțea aceeași linie genetică izolată. Profilul său genetic indica o relație mai strânsă cu populațiile neolitice din nordul Chinei. Această constatare evidențiază complexitatea evoluției umane în regiune. Până la apariția bărbatului, noi grupuri umane se stabiliseră în zonă, suplantând, eventual, vechea linie a femeii pe parcursul unei perioade mai lungi. Studiul ajută la clarificarea diferențelor observate între cei doi indivizi, și anume forma craniilor lor, demonstrând astfel că nordul Asiei de Est a fost populat mult mai divers decât se credea.
O echipă de cercetători din China a publicat acest studiu în revista Current Biology.
