Reforma statului român, în așteptarea unei transformări reale, abia începe să prindă contur, dar răbdarea rămâne esențială, spun oficialii. Viceprim-ministra Oana Gheorghiu a reiterat acest lucru într-un interviu acordat recent, subliniind faptul că procesul de modernizare a administrației nu poate fi realizat peste noapte, fiind un efort de durată, care necesită timp și continuitate.
Eforturile inițiale sunt deja în desfășurare, dar nu suficient
În cadrul interviului, Oana Gheorghiu a explicat că, de la preluarea mandatului, autoritățile au început să abordeze schimbări pe plan administrativ, însă subliniază că aceste eforturi reprezintă doar punctul de pornire. „Reforma statului este un proces început deja, dar care nu se întâmplă peste noapte și necesită timp”, a spus oficialul, adăugând că munca de sistem, de restructurare a aparatului birocratic, nu poate fi realizată în câteva luni. În plus, ea amintește că acestea sunt delimitări esențiale pentru a evita iluzii și deziluzii, având în vedere complexitatea sistemului administrativ românesc.
Românii își doresc reducerea sinecurilor și a privilegiilor politice
Oana Gheorghiu a făcut referire și la principala așteptare a românilor: reducerea numărului de sinecuri, de posturi pline de pile și de angajamente privilegiate, adesea ocupate de persoane fără atribuții clare sau rezultate concrete. Potrivit acesteia, cetățenii doresc o administrație transparentă, în care salariile mari să fie justificate prin muncă și responsabilitate. În ultimele luni, din sondaje și opinii publice, rezultă clar că românii sunt tot mai dezamăgiți de practici vechi, ce hrănesc corupția și ineficiența în administrație, fapt ce a accelarat și dorința de reformă.
Contextul reformei și provocările major
Reforma statului român nu este un fenomen recent, ci a fost un obiectiv declarativ de ani de zile, dar eforturile concrete s-au văzut mai mult în gradualitatea măsurilor și în schimbările legislative. Problemele majore ale administrației publice, precum angajările pe pile, salariile exorbitante pentru posturi ineficiente sau lipsa de transparență, au fost dintotdeauna puncte critice. Până acum, progresele au fost mai mult pasagere, iar scepticismul față de realitatea schimbărilor rămâne viu în rândul cetățenilor.
În același timp, guvernanții afirmă că schimbările fundamentale necesită timp pentru a fi implementate și consolidate. În acest sens, planurile de reformă vizează reducerea numărului de angajați din sectorul public, introducerea unor mecanisme de performanță și transparență, precum și eliminarea privilegiilor nejustificate. Cu toate acestea, aceste măsuri se confruntă cu rezistență internă, atât din partea celor care beneficiază de aceste privilegii, cât și din cauza structurii birocratice rigide.
Perspective și așteptări pentru viitor
Deși oficialii recunosc că procesul de reformare va mai dura, există o speranță în rândul opiniei publice că măsurile în curs pot duce în cele din urmă la o administrație mai eficientă și mai responsabilă. Demersurile pentru reducerea sinecurilor și pentru depolitizarea anumitor funcții trebuie însă susținute cu răbdare și consecvență.
În cele din urmă, evoluția acestor reforme depinde de voința politică și de implicarea cetățenilor. Existența unei societăți civile vigilente, alături de o presiune pentru transparență, poate accelera schimbările dorite. În timp, speranța este ca România să își redefinească relația dintre stat și cetățean, conturând o administrație mai deschisă, mai responsabilă și mai apropiată de nevoile reale ale poporului.
