Oana Ţoiu atrage atenția asupra finanțării UE pentru apărare, în contextul crizei de securitate a Europei
La Conferința de Securitate de la Munchen, un eveniment anual de mare importanță pentru agenda de apărare și securitate europeană, ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, a reiterat și a detaliat poziția României privind rolul fondurilor europene în consolidarea apărării colective. Într-un context în care agresiunea rusă în Ucraina a accentuat vulnerabilitățile blocului estic și a subliniat necesitatea unei apărări comune robuste, oficialii români au pledat pentru o mobilizare accentuată a resurselor europene pentru a sprijini NATO în acest efort.
Necesitatea utilizării fondurilor UE pentru întărirea capabilităților de apărare
În deschiderea sesiunii intitulată „Implicațiile războiului cu sisteme autonome, inclusiv drone”, Oana Ţoiu a evidențiat, printre altele, ce reprezintă prioritate pentru România și pentru întregul bloc european: „Astăzi, la Conferința de la Munchen, am subliniat necesitatea utilizării eficiente și concrete a finanțării UE pentru nevoile de apărare ale NATO”. În opinia ei, fondurile europene pot juca un rol crucial în modernizarea și înzestrarea forțelor armate, mai ales în condițiile în care competiția cu tehnologia avansată devine tot mai acerbă pe scena internațională.
România, ca stat membru NATO situat în prima linie a conflictului, a solicitat într-un mod clar și ferm că Europa trebuie să se angajeze mai mult în propriile sale capabilități de apărare, pentru a nu depinde exclusiv de milițiile aliate. De peste un an, oficialii români au făcut apeluri repetate pentru o consolidare a bugetului de apărare național și pentru o mai bună coordonare între fondurile europene și cele alocate din bugetul național, în vederea dezvoltării unor sisteme militare moderne și interoperabile.
Criza de securitate și provocările viitorului: drone și sisteme autonome
Un alt subiect de interes major abordat în cadrul conferinței a fost evoluția tehnologică în domeniul sistemelor autonome de luptă, drone și alte platforme de inteligență artificială. În discursul său, Oana Ţoiu a explicat faptul că, în fața noilor provocări, trebuie găsite soluții rapide pentru adaptarea structurilor militare: „Criza curentă ne impune să investim în tehnologie și în capacitatea de a contracara amenințările emergente, inclusiv cele din domeniul sistemelor autonome”.
România urmărește să beneficieze de fondurile europene în acest sector pentru a dezvolta infrastructură și pentru a achiziționa echipamente de ultimă generație. Este de așteptat ca aceste investiții să contribuie la interoperabilitatea cu aliații europeni și americani, în special în contextul creșterii amenințărilor hibride și cibernetice. De altfel, tot în cadrul discuțiilor, pe lângă tehnologia avansată, au fost puse în evidență și necesitatea unui cadru legal clar pentru utilizarea acestor sisteme, precum și a unor mecanisme de control și responsabilitate în operarea lor.
Perspectiva Europei în fața noilor provocări de securitate
De la discursurile și discuțiile de la Munchen reiese clar că, în Madagascarul securității globale, Europa învață să se apere mai bine, dar și să-și unească eforturile cu aliatele pentru a face față riscurilor, inclusiv celor generate de conflictele regionale. În condițiile în care Rusia persistă în agresiunea față de Ucraina și în paralel apar diverse incidente cibernetice sau de dezinformare, solidaritatea și coerența unei strategii comune de apărare capătă o importanță fundamentală.
Însă, pentru ca aceste eforturi să fie eficiente, trebuie consolidate și resursele financiare. Oana Ţoiu a reafirmat poziția României și a Italiei, exemplu de lideri ai regiunii, privind o alocare mai substanțială a fondurilor europene pentru modernizarea armatei și pentru dezvoltarea tehnologiilor de vârf în domeniul apărării.
În contextul actual, orice înghețare sau întârziere în investiții va putea avea consecințe grave, nu doar pe termen scurt, ci și pe termen lung. În acest sens, oficialii europeni, inclusiv România, discută deja despre o revizuire a mecanismelor financiare și de sprijin reciproc pentru a asigura o apărare europeană coerentă și eficientă.
Pe măsură ce conferința se apropie de final, devine tot mai clar că Europa, și implicit națiunile membre ale NATO, se află într-un punct de cotitură. În fața unui mediu de securitate perpetuu instabil, mobilizarea resurselor, în special a celor europene, va fi decisivă pentru a contracara amenințările și pentru a asigura stabilitatea și integritatea continentului în anii următori.
