Conform Descopera: Oceanele Pământului au atins temperaturi record în luna august, iar un ghețar masiv din Groenlanda a pierdut o suprafață comparabilă cu insula Manhattan. Aceste fenomene trag un semnal de alarmă cu privire la transformările profunde prin care trece sistemul climatic global, atenționează Autoritatea Națională pentru Cercetare.
Temperaturi record în oceane
La data de 22 august, temperatura medie zilnică a suprafeței oceanelor, pe o zonă cuprinsă între 60 de grade latitudine sudică și 60 de grade latitudine nordică, a atins valoarea de 21,1 grade Celsius. Aceasta este cea mai ridicată temperatură înregistrată de la începutul datelor monitorizate, în anul 1979, depășind recordul anterior de 21,09 grade Celsius, stabilit în martie 2024. Apariția acestui nou record este cu atât mai neobișnuită cu cât temperaturile medii ale oceanelor ating, de regulă, maximul anual în lunile martie-aprilie, nu în august. Fenomenul El Nino, activ în Pacificul tropical, contribuie la această încălzire.
Pierderi masive de gheață în Arctica
Pe lângă încălzirea oceanelor, un alt eveniment seismic pentru sistemul climatic s-a produs la data de 4 august. Aproximativ 76 de kilometri pătrați din limba plutitoare a ghețarului Petermann, situat în nord-vestul Groenlandei, s-au desprins și au ajuns în Oceanul Arctic. Acest incident, observat prin sateliții Copernicus Sentinel-1, marchează cea mai mare pierdere de gheață plutitoare suferită de acest ghețar de după anul 2012 și cel mai semnificativ eveniment de desprindere a gheții din Arctica după 2020. Grosimea gheții desprinse poate ajunge la aproximativ 150 de metri.
Circulația Atlanticului, sub presiune
Transformările climaterice actuale sunt analizate și în raport cu stabilitatea circulației meridionale de răsturnare din Atlantic (AMOC). Un studiu publicat în Nature Climate Change indică faptul că stabilitatea acestui sistem este influențată atât de amploarea, cât și de rapiditatea încălzirii globale. O creștere accelerată a temperaturilor ar putea împinge sistemul către un prag critic, la niveluri de temperatură mai reduse comparativ cu scenariile de încălzire lentă.
Cercetarea românească, un contributor valoros
România contribuie la înțelegerea acestor mecanisme prin cercetările desfășurate la Institutul de Speologie „Emil Racoviță” al Academiei Române. Cercetători precum Silviu Constantin și Virgil Drăgușin utilizează stalagmite din peșterile Carpaților pentru a reconstitui evoluția climei din regiunea nord-atlantică pe parcursul a mii sau zeci de mii de ani. Arhiva climatică existentă în Peștera Cloșani, de exemplu, oferă informații esențiale despre schimbările climatice și ale circulației atmosferice din trecutul Europei de Est și al Atlanticului de Nord.
Date multiple converg spre o singură realitate
Datele furnizate de sateliți, măsurătorile oceanice și studiul acestor arhive naturale converg către aceeași concluzie: un proces de transformare climatică este în desfășurare, iar efectele sale se acumulează în timp. Aceste observații oferă indicii clare despre dinamica sistemului climatic, evidențiind o realitate complexă, cu implicații pe termen lung.
Sursa: Descopera
