Conform Descopera: Muntele Olimp, leagănul mitologiei grecești antice și presupusul tron al zeilor, este pe cale să fie recunoscut la nivel mondial printr-o posibilă includere în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Decizia finală va fi luată în zilele imediat următoare de către Comitetul Patrimoniului Mondial, în cadrul unei reuniuni importante.
O moștenire culturală și naturală remarcabilă
Cu o altitudine ce atinge 2.918 metri, Muntele Olimp este un simbol puternic al Greciei, intrinsec legat de panteonul celor 12 zei din mitologia antică. Grecii antici considerau cel mai înalt vârf, adesea ascuns în ceață, drept reședința lui Zeus, regele zeilor.
Cererea de recunoaștere urmează să fie analizată de Comitetul Patrimoniului Mondial, ale cărui lucrări se desfășoară la Busan, Coreea de Sud, pe durata a mai multor zile. Obiectivul este ca Muntele Olimp să fie înscris ca sit mixt, recunoscându-i atât valoarea culturală, cât și pe cea naturală.
Valoare istorică și spirituală de-a lungul mileniilor
Locul ocupă un rol central în Marea Mitologie Greacă, fiind asociat cu ascensiunea lui Zeus la tron, în urma unei dispute îndelungate cu tatăl său, Cronos. Această poveste a marcat sfârșitul domniei titanilor și începutul erei zeilor olimpieni.
Reînvierea interesului pentru Olymp vine în contextul lansării cinematografice a filmului „The Odyssey”, o nouă adaptare regizată de Christopher Nolan a epopeii lui Homer, în care Muntele Olimp este prezentat ca locaș al lui Zeus. Acest film ar putea amplifica atenția asupra importanței sale culturale.
Săpăturile arheologice de pe unul dintre vârfurile mai joase au scos la iveală vestigiile unui sanctuar în aer liber. Acesta ar putea fi chiar locul menționat de istoricul antic Plutarh, care, în secolul al II-lea, descria procesiuni ce aveau loc cu sacrificii de animale în onoarea lui Zeus.
Semnificația Marelui Olimp s-a menținut și în perioada creștină, cu o capelă impunătoare situată pe vârful Profet Ilie, la 2.803 metri. Aceasta este considerată cea mai înaltă capelă din cadrul bisericii creștine ortodoxe.
Tot în cadrul complexului montan se află ruinele unei mănăstiri, fondată în 1542, dar și Peștera Sfântă a Sfântului Dionisie, o capelă amenajată într-o cavernă din care izvorăște un pârâu cu apă despre care se crede că are proprietăți sfințite.
Biodiversitate și perspective de viitor
Versanții Muntelui Olimp, ajungând până la țărmul mării, abundă în specii de plante și animale, multe dintre ele fiind endemice. Combinația dintre istoria bogată, miturile fascinante, peisajele spectaculoase și biodiversitatea unică sunt elementele pe care se bazează speranța recunoașterii ca sit al Patrimoniului Mondial.
O eventuală includere pe lista UNESCO ar putea genera un aflux și mai mare de turiști în zona Marelui Olimp. De altfel, numărul actual de vizitatori i-a determinat pe autoritățile locale să analizeze posibilitatea introducerii unor taxe de acces și a unui sistem de înregistrare a persoanelor.
Discuțiile din cadrul Comitetului Patrimoniului Mondial de la Busan vor determina soarta acestei propuneri.
Sursa: Descopera
