Camera Deputaților a adoptat legea pentru prevenirea și combaterea femicidului, marcând un moment istoric în legislația românească
În fața unui vot covârșitor, 284 de deputați au aprobat proiectul de lege, fiind prima dată când femicidul este definit și penalizat clar în legislație. Cu această inițiativă, România face un pas semnificativ spre recunoașterea violenței de gen ca formă de violență extremă, punând accent pe protecția victimelor și sancționarea severă a acuzațiilor.
Definirea oficială și sancțiuni pentru femicid
Legea a fost propusă începând cu toamna anului 2025 și a primit un suport masiv din partea parlamentarilor, fiind semnată de peste 270 de membri ai Parlamentului, de la toate partidele politice. Practic, femicidul va fi recunoscut ca uciderea intenționată a unei femei, fie de către un membru al familiei, fie de către o terță parte, ca formă de violență motivată de gen. În plus, fapta va putea fi pedepsită cu închisoare între 15 și 25 de ani, sau chiar cu condamnarea pe viață.
Expunerea de motive menționează faptul că, în primele opt luni din 2025, au fost înregistrate 33 de cazuri de omoruri în familie, dintre care 23 au fost femiciduri. În medie, fiecare lună a adus aproape trei crime în familie comise împotriva femeilor. „Din aceste cifre, se dimensionsază necesitatea unei măsuri legislative clare pentru combaterea acestui fenomen”, se precizează în documentul oficial.
Conceptul de femicid și protecția victimelor
Potrivit textului legii, femicidul reprezintă uciderea intenționată a unei femei, indiferent dacă faptele sunt comise în mediul familial sau de către terți. Legea introduce totodată măsuri speciale pentru protejarea victimelor, inclusiv pentru copiii și orfanii victimei. Astfel, aceștia vor beneficia de protecție imediată și de asistență specializată, în condițiile în care violența de gen devine o prioritate pentru sistemul judiciar.
De asemenea, legiuitorii prevede că, în cazurile de violență domestică, acțiunea penală poate fi declanșată din oficiu, fără a fi nevoie de o plângere prealabilă din partea victimei. În acest fel, autoritățile își propun să intervină rapid și eficient pentru stoparea crimelor și protejarea celor vizați.
Reacțiile și controversele din Parlament
Anunțul adoptării legii a fost primit cu entuziasm de susținători, dar și cu critici din partea unor parlamentari. Deputata Raisa Enachi, neafiliată, a criticat inițiativa, argumentând că legislația existentă în Codul Penal acoperă deja aceste situații și introducerea unor noi clauze agravante poate crea confuzie juridică. „Există deja pedepse pentru omor calificat, nu e nevoie de o nouă definiție”, a spus Enachi de la tribună.
De cealaltă parte, reprezentanți ai majorității și ai opoziției au considerat legea un progres necesar, menționând dificultățile de a combate femicidul în contexte de violență ocultată sau neglijată. Alina Gorghiu, inițiatoarea proiectului, a replicat la criticile aduse: „Este important să fim clari și să avem legi care să protejeze victimele. Nu putem întoarce spatele realității și risca să pierdem vieți din cauza lipsei de claritate.”
O realitate dureroasă: 59 de femei ucise într-un an
În 2022, România a raportat 59 de femiciduri, ceea ce în medie înseamnă cinci femei ucise lunar, adică o victimă la fiecare șase zile. Aceste cifre au suscitat o reacție puternică la nivel public și politic, determinând acțiunea legislativă decisivă.
Proiectul va fi trimis, acum, președintelui pentru promulgare și implementare. În timp ce tentoarea criticilor continuă, rămâne de văzut dacă această lege va reprezenta, în practică, un instrument eficient pentru reducerea violenței de gen și protejarea femeilor în România.
