Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a demarat oficial licitația pentru construirea unui pasaj subteran menit să ușureze traversarea zonei din jurul Aeroportului Internațional Henri Coandă. Proiectul, un pas important în modernizarea infrastructurii de la Otopeni, vizează realizarea unui tunel subteran care va permite traficului rutier să iasă direct din aeroport pe DN1, pe sensul spre București. Este o inițiativă menită să reducă colapsul rutier din zona de sud a aeroportului, unul dintre cele mai aglomerate puncte de trecere în traficul capitalei, mai ales în perioadele de vârf.
### Dezvoltarea unui pasaj subteran strategic pentru fluidizarea traficului
Pasajul va fi construit în porțiunea de sud a aeroportului, o zonă frecvent supraaglomerată, mai ales în orele de vârf. În trecut, congestionarea în această zonă provoca blocaje semnificative în trafic, afectând atât șoferii, cât și operatorii aeroportuari. În plus, proiectul urmărește să elimine cozile care se formează în mod obișnuit la intersecția DN1 cu perimetrul aeroportului, fiind, în același timp, un efort strategic pentru optimizarea fluxurilor de trafic și pentru creșterea siguranței rutiere.
Conform informațiilor publicate recent, valoarea maximă a investiției este estimată la 1,8 milioane de lei (aproximativ 353.000 de euro), iar termenul de finalizare a lucrărilor de proiectare este de un an. Ulterior, construcția efectivă va necesita, cel mai probabil, aproximativ doi ani, fiind prognozată să se încheie în 2029. Această etapă de dezvoltare tehnică este fundamentală pentru a asigura compatibilitatea pasajului cu rețelele existente de utilități și infrastructura viitoare.
### Impactul asupra traficului și infrastructurii aeroportului
Dezvoltarea pasajului face parte dintr-un plan amplu de extindere și modernizare a infrastructurii rutiere din jurul aeroportului Otopeni. În același timp, întreg proiectul implică și extinderea DN1 la trei benzi pe fiecare sens, între aeroport și viitorul nod rutier cu autostrada A0. Aceste măsuri sunt menite să transforme Otopeniul într-un nod logistic mai eficient și mai compatibil cu creșterea traficului de pasageri, mai ales odată cu finalizarea noului terminal de pasageri.
Proiectantii și autoritățile speră ca, odată finalizat, pasajul să nu doar să fluidizeze traficul, dar și să contribuie la reducerea accidentelor rutiere în zonă. La fel de important, tehnologia BIM (Building Information Modeling) va fi utilizată pentru a preveni interferențele cu rețelele de utilități și infrastructura feroviară sau de metrou în planul de dezvoltare.
### Modernizarea transportului în București: progres și perspective
De asemenea, în oraș, lucrările pentru Magistrala M6 a metroului continuă, înregistrând progrese importante pe ambele secțiuni (sud și nord). În zona de sud, aproape 60% din structura de rezistență a tronsonului 1 Mai – Tokyo este finalizată, iar echipele au ajuns până la viitoarea stație Băneasa, cu peste 2000 de metri de tunel săpate.
În zona de nord, a fost finalizat forajul pentru puțul de mare adâncime la stația Washington, la o adâncime de 240 de metri, ceea ce indică o avansare semnificativă în realizarea tronsonului de metrou ce va lega Aeroportul Otopeni de restul rețelei.
Astfel, integrarea multianuală a transportului feroviar și rutier în zona aeroportului promite să transforme Otopeniul într-un punct de convergență al mobilității urbane și regionale, reducând presiunea asupra traficului auto și pregătind infrastructura pentru o creștere sustenabilă a traficului de pasageri. În următorii ani, aceste dezvoltări vor reda Bucureștiului și împrejurimilor sale un nivel mai ridicat de funcționalitate și confort, adaptat la nevoile unui oraș aflat în continuă expansiune.
