Structura Pasajului Pipera, o arteră crucială pentru traficul din nordul Bucureștiului, se află într-o stare avansată de degradare, punând în pericol zilnic mii de șoferi. La 17 ani de la inaugurarea oficială, rosturile de dilatație ale podului, care traversează calea ferată București-Constanța, au fost lăsate în paragină, pentru ca defectele să evolueze până într-un punct critic. Imaginile surprinse de jurnalistul ProTv, Paul Angelescu, arată șanțuri adânci în asfalt și șuruburi ce ies periculos din structură, indicând o situație de criză la nivelul infrastructurii rutiere.
În mod normal, rosturile de dilatație permit podurilor să se adapteze la variațiile de temperatură și la mișcările naturale ale structurii, prevenind astfel apariția fisurilor sau disfuncțiilor grave. În cazul Pasajului Pipera, acestea s-au transformat într-un adevărat pericol public, o veritabilă bombă cu ceas pentru siguranța traficului. Criticii atrag atenția că, dacă nu se intervin urgent, riscă să aibă loc accidente grave, iar autoritățile par să ignore complet această situație alarmantă. În ciuda gravității problemei, pasajul nu este semnalizat corespunzător, iar riscul de tragedie devine tot mai real.
De partea instituțională, situația devine și mai complicată. Construcția pasajului a fost marcată de o serie de neclarități și dispute între mai multe primării. Deși Primăria Sectorului 2 a susținut că a predat pasajul autorităților capitalei imediat după finalizarea lucrărilor, reprezentanții Primăriei Municipiului București resping aceste afirmații, argumentând că infrastructura încă nu figurează clar în evidențele lor. În același timp, arhitectul-șef al Primăriei Voluntari afirmă categoric că, în fapt, pasajul se află sub tutelă primăriei Capitalei. În cele din urmă, lipsa unei coordonări eficiente și a unei responsabilizări clare au dus la degradarea progresivă, fără ca vreuna dintre părți să își asume în mod real responsabilitatea pentru reabilitare.
Problemele pasajului nu sunt de ieri, ci au fost rezultate ale unor erori de planificare și de execuție. Construcția a început mult mai târziu decât termenii stabiliți, în 2005, fiind amânată și afectată de descoperirea unor cabluri de utilități vechi chiar în timpul săpăturilor inițiale. Costurile au explodat, iar pregătirea lucrărilor a fost complicată de lipsa avizelor necesare, astfel încât, în ultimii ani, proiectul s-a transformat într-un labirint birocratic. În plus, anumite segmente ale infrastructurii feroviare au fost afectate, iar CFR S.A. a fost nevoită să solicite fonduri suplimentare pentru reprogramarea și reproiectarea lucrărilor.
De asemenea, deciziile deficitare și lipsa unei surse clare care să gestioneze întreținerea au cauzat o deteriorare rapidă a podului. În prezent, doar intervențiile temporare și reorientarea circulației feroviare în zonă oferă o oarecare speranță că se va putea evita o tragedie. În tot acest timp, lipsa de transparență și neclaritatea responsabilităților între primării și autoritățile feroviare continuă să contabilizeze un eșec în gestionarea infrastructurii esențiale.
Deși dezbaterile și disputele referitoare la gestionarea pasajului Pipera durează de ani de zile, pentru mulți experți, situația actuală reprezintă un semnal de alarmă serios. Cu fiecare zi care trece, riscul ca o parte a structurii să cedeze și să provoace un accident devine tot mai real. În lipsa unor măsuri bine coordonate și rapide, viitorul nu aduce decât incertitudine, însă un lucru este clar: infrastructura trebuie reparată, iar responsabilitatea trebuie clarificată, pentru ca tragedia să fie evitată.
Sursa: Buletin.de
