Economie

Transportul feroviar de marfă, prins între decizii greșite și ignoreazărilor politice: un sector la pământ Sectorul feroviar de marfă din România se află într-o criză profundă, iar guvernarea pare să privească situația cu ochii închiși, agravând un dezechilibru care riscă să dărâme un pilon strategic al economiei naționale

Transportul feroviar de marfă, prins între decizii greșite și ignoreazărilor politice: un sector la pământ Sectorul feroviar de marfă din România se află într-o criză profundă, iar guvernarea pare să privească situația cu ochii închiși, agravând un dezechilibru care riscă să dărâme un pilon strategic al economiei naționale

Transportul feroviar de marfă, prins între decizii greșite și ignoreazărilor politice: un sector la pământ

Sectorul feroviar de marfă din România se află într-o criză profundă, iar guvernarea pare să privească situația cu ochii închiși, agravând un dezechilibru care riscă să dărâme un pilon strategic al economiei naționale. Organizația Patronală a Societăților Feroviare Private din România (OPSFPR) acuză oficial autoritățile de faptul că ignoră deliberate cifrele care arată clar declinul acestei industrii, în timp ce transportul rutier primește tot mai multe resurse și sprijin.

De ce dispar trenurile din peisajul economic?

Conform unor date recente, în 2024, calea ferată a transportat aproximativ 43 de milioane de tone de mărfuri, în timp ce transportul rutier a atins un record de circa 323 de milioane de tone. Pentru primele nouă luni din 2025, diferența a rămas enormă, de aproximativ 30 de milioane de tone pe calea ferată, față de 246 de milioane de tone pe șosea. Această dispariție a unei părți din trafic nu este doar un decalaj statistic, ci un indicator clar al unui eşec vizibil în gestionarea sectorului feroviar, descris de reprezentanții OPSFPR drept un „eșec al politicii publice”.

Ei acuză autoritățile că, în timp ce sprijină în mod evident transportul rutier de marfă prin diferite măsuri de stimulare, sectorul feroviar de marfă este lăsat la voia întâmplării. „Statul continuă să trateze un sector strategic al economiei ca pe o problemă care poate fi ignorată la nesfârșit”, se arată în comunicatul transmis. Această abordare dereglează echilibrul pieței, având efecte devastatoare asupra infrastructurii și asupra capacității de competitivitate a industriei naționale.

Impactul deciziilor decidenților: de la infrastructură la locuri de muncă

Dincolo de cifre, ce se ascunde în spatele raportului dezechilibrat? Reducerea traficului feroviar – în condițiile în care un procent chiar și de 10% ar aduce peste 4 milioane de tone de marfă suplimentare pe șină – înseamnă, de fapt, peste 200.000 de curse de camioane mai puține pe drumurile naționale. La nivel economic, această situație duce la o accelerare a uzurii infrastructurii rutiere, costuri publice mai mari pentru întreținere și o creștere a congestiei, mai ales pe rutele aglomerate precum Valea Oltului sau drumul spre Constanța.

Mai mult, reducerea traficului feroviar are și implicații sociale majore. Se estimează că aproximativ 100.000 de locuri de muncă direct sau indirect legate de sectorul feroviar sunt intrinsice acestei rigidități. Slăbirea acestor lanțuri logistice și reducerea veniturilor din infrastructură nu sunt doar probleme administrative, ci amenințări directe pentru stabilitatea economică a unei întregi industrii.

Risc de blocaj european și așteptări de intervenție

Reprezentanții OPSFPR atrag atenția că această politică dezechilibrată nu afectează doar piața internă, ci are și repercusiuni la nivel european. În timp ce în Uniunea Europeană transportul feroviar devine tot mai mult un element de competitivitate, de reziliență și de reducere a emisiilor poluante, România merge în direcția opusă. Înlocuirea trenurilor cu camioane nu reprezintă doar o alegere de moment, ci un semn clar al subevaluării potențialului feroviar pentru sustenabilitatea și siguranța infrastructurii naționale.

„Transportul feroviar de marfă este net superior din perspectiva emisiilor și a eficienței energetice”, afirmă OPSFPR, adăugând că sectorul produce emisii de CO₂ de opt ori mai mici pe tonă transportată decât cel rutier. În ciuda acestei logistici verzi și eficiente, guvernul ignoră complet avantajele și nevoia de investiții în acest sector, lăsându-l să se erodeze.

Responsabilii din organizare avertizează că această stare de fapt pune în pericol aproape 100.000 de locuri de muncă și compromite viabilitatea sistemului feroviar național. În plus, scăderea veniturilor din traficul feroviar generează un cerc vicios, în care infrastructura devine mai slabă, costurile cresc și performanța generală a economiei se degradează.

Rezistența OPSFPR va continua să solicite intervenții rapide, sesizând, dacă este nevoie, și autoritățile europene. În condițiile în care, până acum, răspunsul oficialilor a fost nesemnificativ sau absent, organizația anunță că va folosi toate pârghiile legislative și instituționale pentru a susține redresarea sectorului feroviar.

Dezvoltarea unui sistem feroviar puternic, care să completeze pentru România modelul european, devine astfel o prioritate aproape imposibil de ignorat. În acest moment, deciziile continue de ignorare pot avea consecințe de durată, iar pentru aceia care privesc în oglindă, realitatea se va dovedi dureros de clară: dacă sectorul feroviar se prăbușește, inginerii, companiile și guvernanții vor rămâne cu responsabilitatea pentru această decizie.

Sursa: StartupCafe