Capitala își consolidează patrimoniul: patru clădiri cu risc seismic vor fi reabilitate în următorii ani
Bucureștiul face pași importanți spre protejarea clădirilor istorice și a locuitorilor săi, continuând procesul de consolidare a unor imobile cu risc seismic ridicat. Anunțul oficial recent al Primăriei Capitalei relevă că, în următorii doi ani, patru clădiri vechi de peste un secol vor beneficia de lucrări ample de reabilitare, parte a unui proiect multianual menit să reducă riscul prăbușirii în cazul unui cutremur major.
Proiecte de anvergură pentru clădiri vechi și monumente
Cele patru imobile vizate includ atât clădiri publice, cât și rezidențiale, toate cu o istorie îndelungată și, din păcate, vulnerabile în fața curbelor tectonice. Printre acestea se numără Pinacoteca București, situată pe strada Lipscani, construită în 1880, și clădirea Muzeului Municipiului de pe Bd. I.C. Brătianu, veche de peste 140 de ani, care a funcționat anterior drept Palatul Credit Rural. În plus, două blocuri de locuințe din zonele Calea Griviței și Calea Moșilor, ambele cu un statut de monument istoric, sunt incluse în programul de consolidare anunțat de autorități.
În urma aprobării indicatorilor tehnico-economici și a documentațiilor de avizare de către Consiliul General al Municipiului București, vor fi demarate, în primăvara anului 2027, lucrările propriu-zise. În această perioadă, proprietarii vor fi relocați temporar în alte unități de locuit sau li se va asigura plata chiriei în cazul în care preferă să rămână în apartamentele lor. Conform estimărilor, consolidarea acestor clădiri va dura aproximativ doi ani, timp în care se va ține cont de menținerea patrimoniului arhitectural, dar și de siguranța locatarilor.
Finanțare și costuri: implicarea bugetului național și local
Finanțarea acestor proiecte va fi asigurată în proporție covârșitoare din fonduri publice, prin programul național PNCCRS, dedicat consolidării clădirilor cu risc seismic. La rândul său, bugetul local va contribui cu maximum 15% din costurile totale, fiind un efort comun pentru diminuarea vulnerabilității clădirilor. Pentru locuințele rezidențiale, proprietarii vor putea recupera cheltuielile în intervalul 5-15 ani, beneficiind de facilități speciale pentru a stimula colaborarea.
Costurile pentru fiecare dintre cele patru imobile variază semnificativ. La cel mai vechi, imobilul de pe Lipscani, valoarea reabilitării se ridică la aproximativ 162 de milioane de lei. Clădirea Muzeului Municipiului, construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, va fi consolidată pentru suma de 40 milioane de lei. Clădirile monument istoric din Calea Griviței și Calea Moșilor vor necesita, de asemenea, investiții importante, de circa 22,2 milioane, respectiv 10,4 milioane de lei.
Perspective și provocări pentru București
Este pentru prima dată în ultimii trei decenii când numărul imobilelor consolidate în capitală depășește unsprezece, în condițiile în care doar 35 de clădiri cu risc seismic au beneficiat de fonduri publice pentru consolidare în ultimii 30 de ani. Cu toate acestea, situația rămâne delicată, întrucât peste 400 de clădiri sunt încă încadrate în cea mai critică clasă de risc, iar în ultimii ani, procesul de reabilitare s-ar fi realizat mai ales pentru clădiri cu prioritate ridicată, în zone centrale sau cu valoare istorică deosebită.
Pentru următorii doi ani, pe lângă efectuarea lucrărilor, autoritățile estimează că un număr semnificativ de proprietari vor beneficia de relocări temporare și de sprijin pentru a-și continua activitatea, în timp ce clădirile reabilitate vor asigura un mediu mai sigur pentru toti bucureștenii. La nivelul întregii capitale, numeroasele proiecte de consolidare și reabilitare reprezintă o parte esențială a strategiei de reducere a vulnerabilității în fața cutremurelor, o provocare de durată, dar o necesitate strategică pentru protejarea patrimoniului și a vieții locuitorilor.
