Curtea Constituțională a validat legea privind pensiile magistraților: Oamenii din justiție rămân pe jar
Judecătorii Curții Constituționale a României au decis miercuri, după cinci amânări, că legea ce prevede creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați și micșorarea cuantumului pensiei de serviciu este constituțională. Decizia a fost dată cu 6 voturi la 3 și vine într-un context tensionat, atât pe plan legislativ, cât și în rândul sistemului judiciar. Legea, propusă de Guvernul Bolojan, urmează acum să fie trimisă președintelui pentru promulgare.
Timpul s-a scurs rapid, iar decizia maraton a venit după trei luni de amânări, un interval în care stressul și incertitudinea au crescut în sistemul judiciar. Punctul critic al acestei legi este legat de valorile sumelor provenite din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care se ridică la 231 de milioane de euro și sunt condiționate de respectarea jalonului ce face referire la pensiile magistraților.
Impactul financiar și politic al deciziei CCR
Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a afirmat că urmează să transmită o cerere oficială către Comisia Europeană, solicitând reanalizarea cererii de plată. „România nu a respectat termenul limită stabilit de Comisia Europeană, dar suntem în procese de renegociere a unor condiții”, a declarat Pîslaru, indicând faptul că întârzierea deciziei CCR a contribuit la această situație. Termenul inițial pentru derularea procesului de reformă a pensiilor magistraților era stabilit pentru 28 noiembrie 2025.
Reacțiile nu au întârziat să apară. Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a transmis pentru HotNews că „independența justiției nu este negociabilă”, subliniind că ICCJ va utiliza toate instrumentele legale disponibile pentru a-și apăra poziția.
Printre cei care au sprijinit reforma se numără și primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, care a declarat că „recalibrarea modului de calcul al pensiilor magistraților este un gest de echitate, așteptat de societate”. Aceste opinii divergentă reflectă diviziunile adânci în rândul actorilor politici și legislativi, în timp ce viitorul sistemului judiciar rămâne incert.
Ce va însemna această modificare pentru magistrați?
Legea adoptată prevede ca vârsta de pensionare a magistraților va crește treptat, cu o tranziție ce se va întinde pe 15 ani. Conform noilor reglementări, începând cu 1 ianuarie 2025, magistrații se pot pensiona la 65 de ani, iar până atunci vor avea posibilitatea de a se pensiona anticipat, dar cu penalizări financiare.
Pensionarea se va face pe baza unui nou sistem, unde cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de ultimele indemnizații brut, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă. La ora actuală, aceasta se ridica la 80% din ultimul salariu brut.
Criticile la adresa legii nu au lipsit, fiind descrisă de susținătorii săi ca fiind discriminatorie, mai ales în comparație cu alte categorii profesionale ce beneficiază de pensii speciale. Această contestație a fost ilustrată prin sesizările ÎCCJ, care acuzau că modificările aduse încalcă standardele internaționale și afectează grav independența justiției.
Cu toate acestea, Curtea Constituțională a decis să ignore aceste apeluri, lăsând în urmă un peisaj juridic instabil.
Pe măsură ce țara se pregătește pentru implementarea acestor reforme, întrebările rămân. Cum va influența această legi activitatea magistraților? Care vor fi implicațiile pe termen lung asupra justiției românești?
Decizia CCR, deși a trimis un mesaj ferm, a deschis uși către discuții mai elaborate privind viitorul sistemului nostru judiciar și un potențial rămâneri a lui pe un drum anevoios.
