Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu (pensii speciale) a ajuns, în decembrie 2025, la 11.841 de persoane, conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Comparativ cu luna precedentă, această cifră a crescut cu 53 de beneficiari, stârnind discuții aprinse în societate privind sustenabilitatea și echitatea acestor pensii.
Cei mai mulți dintre aceștia sunt magistrați, o categorie aflată în centrul atenției publice datorită controversei continue în jurul pensiilor speciale. Numărul magistraților beneficiari se ridică la 5.789, dintre care 2.546 primesc și pensie din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS). Aceștia beneficiază de o pensie medie de serviciu de 25.443 lei, cu 7.527 lei provenind din BASS și 22.294 lei de la bugetul de stat.
### Diplomatia și salariile privilegiat
Nu doar magistrații au pensii substanțiale. Datele CNPP indică și alte categorii profesioniste beneficiare. Astfel, 787 de diplomați se bucură de o pensie medie de 6.976 de lei, din care 3.002 lei vin din bugetul de stat. De asemenea, 870 de funcționari publici parlamentari primesc o pensie medie de 6.230 lei, din care 3.541 lei sunt din bugetul de stat.
Aceste sume ridică întrebări legate de modul în care sunt gestionate resursele publice și de echitatea în sistemul de pensii, în condițiile în care majoritatea cetățenilor români nu beneficiază de pensii comparabile. “Este o problemă de justiție socială”, susține un expert în politici sociale. “Sistemul actual favorizează anumite categorii profesionale, în timp ce restul populației se confruntă cu dificultăți financiare considerabile.”
### Reforma pensiilor speciale, întârziată din nou
În acest context, reforma pensiilor speciale rămâne un subiect de discuție intensă. Curtea Constituțională a României a amânat de patru ori decizia pe acest subiect, generând incertitudini și nemulțumiri în rândul opiniei publice. Următorul termen de dezbatere este programat pentru 11 februarie, iar şansele ca schimbările să fie implementate rămân neclare.
România a ratat termenul-limită pentru îndeplinirea reformei, un jalon esențial pentru obținerea fondurilor europene, lucru recunoscut de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Acesta a subliniat că autoritățile române au informat Comisia Europeană despre întârzieri, evidențiind voința politică de a reforma sistemul.
Proiectul de reformă propus include modificări semnificative, precum ajustarea vârstei de pensionare a magistraților la cea standard din sistemul public. Din 2027, vârsta minimă de pensionare va crește treptat, ajungând la 65 de ani. Mai mult, pensia de serviciu ar urma să fie stabilită ca un procent din indemnizațiile brute, orientându-se spre o mai mare echitate în sistem.
În contextul acestor discuții, se intensifică și presiunea asupra Guvernului de a găsi soluții viabile și rapide. Analiștii subliniază că amânările repetate nu doar că afectează imaginea instituțiilor, ci ridică, de asemenea, semne de întrebare asupra eficienței reformelor necesare pentru echilibrarea sistemului. Reflecțiile acestor dileme vor continua să îi preocupe pe români, în timp ce beneficiarii pensiilor de serviciu își văd veniturile stabilizate prin legislații concepute să-i protejeze.
Privind spre viitor, este evident că tensiunea între dorința de reformă și interesele consolidate va continua să genereze un climat de așteptare și contestare. Dreptatea socială și responsabilitatea fiscală vor trebui să găsească o cale de mijloc, pentru a asigura un sistem de pensii echitabil și sustenabil.
