Piața de birouri din București a intrat în 2025 într-un proces de stagnare, marcând cel mai slab an din ultimii douăzeci, fără noi livrări de proiecte și cu o cerere în scădere considerabilă. Lipsa unor proiecte noi, pentru prima dată în peste două decenii, și o scădere de aproximativ 25% a cererii totale de închiriere față de anul precedent, arată clar tendințele actuale ale pieței. Potrivit ultimului raport al companiei Colliers, în 2025 s-a înregistrat un volum de circa 250.000 de metri pătrați de spații închiriate, cu aproape 90.000 de metri pătrați de cerere nouă, o cifră sub așteptările anilor anteriori.
Chiar dacă activitatea de leasing s-a încetinit, piața a continuat să se ajusteze, ceea ce s-a reflectat în scăderea ratei de neocupare la 11,75% la finalul anului, cel mai mic nivel din ultimii cinci ani, comparativ cu 13% în anul anterior. În același timp, chiriile medii au crescut ușor, depășind pragul de 15 euro pe metru pătrat, în condițiile în care cererea pentru proprietăți moderne și bine poziționate rămâne acută. Astfel, deficitul de spații de calitate și conectate la infrastructură a continuat să fie principalul motor al pieței, menținând un echilibru delicat între ofertă și cerere.
Un alt indicator care dovedește lipsa unei revenir rapide este nivelul absorbției nete, redus la doar 40.000 de metri pătrați. Aceasta reprezintă una dintre cele mai mici cifre din ultimii 20 de ani și indică faptul că, deși piața nu suferă de o criză acută a spațiilor disponibile, aceste ultime stocuri sunt predominant în clădiri mai vechi, slab poziționate sau cu o infrastructură mai puțin modernizată. Principalul obstacol este însă reprezentat de lipsa de oferte din segmentul premium, cele mai atractive și bine poziționate clădiri fiind limitate.
Reprezentanții Colliers estimează că, dacă această rată de absorbție netă va rămâne constantă, ar putea dura încă trei sau patru ani pentru ca piața să ajungă la un nivel de ocupare mai confortabil, însă această estimare este mult mai optimistă decât cea pentru alte capitale europene, unde orizontul de timp poate depăși chiar și un deceniu.
Dinamica sectorială a cererii a fost mai echilibrată decât în trecut, cu sectorul serviciilor financiare ocupând prim-planul, reprezentând 23% din cererea totală, urmat de IT&C cu 20% și de serviciile profesionale cu 17%. Totodată, ponderea sectorului IT&C continuă să rămână sub nivelurile pre-pandemie, când acesta acoperea aproape jumătate din total, indicând o revenire lentă a acestei industrii la normalitate. În același timp, dimensiunea medie a unei tranzacții a scăzut cu circa 11%, la aproximativ 1.400 de metri pătrați, semn clar că firmele adoptă o abordare mai prudentă în alegerea spațiilor de birouri, ceea ce poate influența și strategia viitoare a dezvoltatorilor.
Pentru 2026, piața de birouri anticipează adăugarea a circa 50.000 de metri pătrați de spații noi, în condițiile în care lipsa constantă de proiecte majore în anii următori va menține oferta la un nivel relativ scăzut. Sectorul central și zonele cu infrastructură dezvoltată, precum Floreasca și Barbu Văcărescu, vor continua să se remarce prin cele mai mici rate de neocupare, beneficiind de un interes constant din partea chirișilor și de putere de negociere crescută pentru proprietari.
Chiriile, deși au crescut modest în ultimul an, rămân sub presiunea de creștere pentru moment. Dezvoltatorii testează deja limitele și propun niveluri de chirie peste cele actuale, situate în jurul valorii de 22 euro pe metru pătrat, dar creșterea sustenabilă a prețurilor pare încă departe. În plus, în planul pe termen mediu, se așteaptă ca și cererea să revină treptat, susținută de tendința ca angajații să fie chemați la birou cel puțin trei zile pe săptămână, ceea ce ar putea determina un nou val de investiții în spații moderne de lucru.
Lipsa unui volum mare de proiecte noi, combinată cu preferința pentru spații de calitate superioară în zone strategice, transformă acum piața de birouri din București într-un câmp de joc pentru proprietari și investitori, care speră ca, odată cu reînceperea livrărilor, să poată readuce ritmul de creștere de dinainte de pandemie. Între timp, tendința este de consolidare și adaptare la noile cerințe, în așteptarea unei reveniri mai solide pe termen lung.
