Una dintre cele mai controversate investiții publice din București, Hala Laminor, cunoscută și drept „Negoiță Mall”, continuă să provoace controverse în rândul cetățenilor și autorităților. În timp ce planurile inițiale prevăd transformarea acesteia într-un centru multifuncțional, realitatea bizară a dezvoltării dezvăluie o amplă operațiune cu costuri astronomice, care depășesc de mult bugetele consemnate pentru alte proiecte de importanță națională.
Investiție de proporții, fără finalitate clară
Primăria Sectorului 3 a alocat, de-a lungul anilor, peste 172 de milioane de euro pentru reabilitarea și reamenajarea halei mari de laminor, aflată în zona Piata Sudului. Cu toate că suma pare impresionantă, finalizarea proiectului încă se lasă așteptată. În contrast, construirea celui mai complex spital pentru copii cu oncologie și chirurgie, realizat de asociația Dăruiește Viață la Institutul de Oncologie de la Marie Curie, a costat în jur de 53 de milioane de euro, acoperind atât construcția, cât și dotările medicale de ultimă generație.
În cazul Halei Laminor, complexul urma să devină un centru comercial și administrativ. Însă, în spatele acestei transformări se află planuri vaste de dezvoltare, inclusiv introducerea unui mall modern, alături de școli private, clinici și spații de relaxare. Conform documentelor consultate, o parte semnificativă din suprafața halei a fost deja închiriată unui operator privat, Keb Development SRL, care va administra și subînchiria spațiile pentru următorii 35 de ani. În plan sunt magazine de renume precum Carrefour, branduri de fashion precum Stradivarius și Bershka, dar și centre de wellness, restaurante și alte servicii, într-un ansamblu menit să devină un hub comercial-vital pentru zona de sud a capitalei.
Cine va plăti și ce se va construi efectiv?
Prioritatea pare să fie clară: un mall cu o capacitate estimată de peste 6.000 de persoane, atât vizitatori cât și angajați. În martie 2026, cinci companii deja anunțaseră oficial că își vor deschide here locații, printre care Carrefour și Regina Maria, iar negocierile cu alte branduri internaționale continuă. Discuțiile cu retailerii sunt în plină derulare, iar lista incluse în planurile finale se aniversează, ceea ce indică intenția de a transforma spațiul într-un centru comercial modern, dar și foarte aglomerat.
Însă, departe de toate aceste planuri de dezvoltare, cetățenii continua să susțină financiar investiția, chiar dacă ea a devenit simbolul cheltuielilor exagerate și al unei dezvoltări ostentative. În cadrul unei ședințe desfășurate recent, Consiliul Local a aprobat o nouă alocare de 30 de milioane de euro din fondurile publice pentru continuarea lucrărilor, ridicând totalul cheltuielilor în acest proiect la un nivel mai mare chiar și decât pentru construcția completă a unui spital de copii.
Provocări și perspective supervizate
Costurile tot mai mari și lipsa unui termen clar pentru finalizare au generat numeroase critici din partea opoziției, dar și preocupări referitoare la risipa banului public. În ciuda acestor probleme, autoritățile locale insistă că proiectul trebuie dus la capăt, argumentând că va deveni o punte de legatură între comunitate și dezvoltarea urbană a sectorului. În plus, intențiile de a integra spații de învățare și culturale în complex indică o viziune pe termen lung, cu un impact mai larg.
Întrebarea rămâne: dacă investiția va fi într-adevăr benefică pentru comunitate sau dacă, în cele din urmă, Hale Laminor va rămâne doar un monument al unor cheltuieli excesive, fără o utilitate clară? În timp ce planurile se află în plină desfășurare, tot mai mulți cetățeni privesc cu scepticism modul în care administrația locală gestionează fondurile și direcționează proiectele de dezvoltare. În ultimul an, distanța dintre explicațiile oficiale și realitatea economică a crescut, iar întrebarea dacă această investiție va aduce beneficii reale sau va deveni un alt exemplu de cheltuieli inutile în peisajul bucureștean rămâne deschisă.
