Banii publici, risipiți pe proiecte inutile, continuă să devină subiect de dezbatere în comunitățile locale și naționale. Ultima scandalizantă situație vizează investițiile din comuna Balotești, unde primăria a cheltuit aproape patru milioane de lei pentru construirea unui pod care, după ani de zile, nu servește decât la un scop marginal. Deși structura este gata de mult timp, drumurile de legătură, esențiale pentru funcționalitatea proiectului, lipsesc, iar autoritățile locale susțin acum că nu mai au nevoie de pasaj.
Podul inutil, simbol al unei planificări deficitare
Inițial, proiectul a fost gândit ca o investiție majoră în infrastructura locală, un pod menit să traverseze autostrada A0 și să lege două drumuri principale ale zonei. Realizat în urma unei colaborări între Primăria Balotești și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), obiectivul a fost promovat ca un pont esențial pentru fluidizarea traficului și reducerea timpilor de deplasare. Însă, după finalizarea construcției, planurile au fost schimbate, iar drumul de legătură promis nu va mai fi realizat în același proiect. Conform declarațiilor primarului, anul acesta vor începe lucrările de modernizare a drumurilor din zonă, dar fără a avea în vedere conectarea cu podul construit.
Deși podul a fost finalizat cu mult timp înainte, acest lucru nu a adus niciun plus pentru circulația rutieră locală. Singura utilizare reală devine deszăpezirea, obligativitate a CNAIR, care are în responsabilitate întreținerea și curățarea acestuia, chiar dacă nu are un trafic relevant. Astfel, banii publici cheltuiți pe construcție aproape că au fost irosiți, fiind un exemplu clar al modul în care proiectele de infrastructură pot deveni simple spectacoale politici sau birocratice, fără impact concret asupra cetățenilor.
Infrastructură neterminată și întârzieri record pe A7
Situația devine și mai alarmantă în cazul autostrăzii A7, unde autoritățile și specialiștii avertizează asupra unui nou risc de a pierde ultima tranșă de finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Tronsonul Adjud Nord – Săbăoani, un segment critic pentru legătura dintre Moldova și restul țării, are șanse mici să fie gata până la termenul impus, dacă nu se vor intensifica eforturile de lucru.
Lucrările sunt conduse de compania UMB, însă condițiile impun ca echipele de muncitori să fie mobilizate în trei schimburi, nonstop, cu scopul de a accelera ritmul. Chiar și așa, experții spun că această grabă ar putea compromite calitatea construcției, mai ales în zonele unde sunt în derulare structuri mari precum pasarele peste magistrale feroviare sau poduri peste râuri.
Zonele cele mai afectate de întârzieri sunt cele strategice, precum pasajele de peste calea ferată M500, care au devenit simboluri ale întârziere și al moralului scăzut al antreprenorilor. În unele locuri, infrastructura a rămas în stadiul de fundație, iar executantii trebuie acum să remedieze defecte sau să accelereze munca pentru a respecta termenele impuse pentru finalizare.
Contextul infrastructurii rutiere din România rămâne complicat, iar administrația susține că pentru a finaliza cei aproape 100 de kilometri de autostradă ar mai fi nevoie de un efort titanic. Cu toate acestea, lipsa progresului pe șantierele majore ridică semne de întrebare cu privire la termenul de finalizare, programat pentru sfârșitul anului 2026. În condițiile în care a fost nevoie chiar de intervenția autorităților centrale pentru mobilizarea urgentă, perspectiva ca termenul să fie respectat devine tot mai improbabilă, iar anii de întârziere adaugă probleme financiare și politice.
În loc de speranțe, acest proiect ilustrat de întârzieri și de risipă de fonduri aduce în prim-plan necesitatea unui plan strategic mai solid, dar și a unui control mai riguros asupra modului în care sunt gestionate investițiile universale în infrastructură. Deocamdată, pe teren, oficialii trebuie să găsească soluții pentru a nu compromite și ultima șansă de a lega eficient și sigur regiunea de restul țării — un proces care, dacă nu va fi gestionat cu mai multă responsabilitate, riscă să devină un alt exemplu negativ în portofoliul de proiecte publice ale României.
Sursa: Buletin.de
