Președintele interimar al PSD Sector 4, solicitare șocantă: cere să-i fie ascuns numele în investigație
Într-un episod neașteptat, Alexandru Hazem Kansou, actualul președinte interimar al PSD Sector 4 și o figură influentă în administrația locală, a cerut redacției unui important cotidian să elimine numele dintr-o investigație publicată recent. Solicitarea, formulată prin intermediul unui mandatar convențional, a stârnit rumoare în peisajul jurnalistic, fiind considerată una dintre cele mai absurde și justificative din ultimii aproape 30 de ani de profesie.
Cine este Kansou și ce acuză?
Potrivit documentelor oficiale și informațiilor publice, Alexandru Hazem Kansou deține, în ultimul an, venituri de peste 65.000 de euro, obținute din multiple și bine plătite funcții publice. În ciuda acestor date, în solicitarea adresată redacției, reprezentații săi susțin că menționarea numelui său într-un articol care tratează activitatea sa profesională „produce un prejudiciu reputațional real, continuu și disproporționat”.
Trebuie precizat că, în ciuda cererii, Kansou nu contestă veridicitatea datelor din articol, nu susține că informațiile despre venituri sau funcții ar fi false, și nici nu neagă pozițiile deținute. În fapt, baza acestei solicitări stă în argumentul că, fiind „fără cazier judiciar,” n-ar trebui să fie inclus în publicații care urmăresc transparența și responsabilitatea publică.
Pretenția de a fi menționat doar cu inițiale și riscul unor procese
Reprezentanții oficiali ai politicanului invocă, într-o scrisoare oficială, faptul că menținerea numelui complet „produce, în prezent, un prejudiciu reputațional real, continuu și disproporționat, fără a exista, din înscrisurile oficiale anexate, o condamnare penală și fără a rezulta existența vreunei proceduri penale oficiale active.”
Asta în condițiile în care, potrivit legilor jurnalistice, persoanele publice trebuie să accepte un nivel mai ridicat de critică, iar datele despre veniturile și funcțiile publice ale lui Kansou sunt deja publice și accesibile. În ciuda acestei normei, el alege să ceară ca numele să nu fie menționat în niciun reportaj, sugerând chiar că presa ar trebui să-l refere doar cu inițiale sau fără a-l menționa deloc, dacă nu are „condamnare penală”.
Această abordare devine, practic, o solicitare de cenzură, în condițiile în care tot mai mulți politicieni și funcționari publici aleg calea transparenței, dar și a controlului informației despre veniturile, conflictele de interes și traseul lor profesional.
Reacția redacției: refuz categoric și explicații legale
Redacția nu a încetat să sublinieze că nu a încălcat nicio normă legală sau morală în publicarea documentelor referitoare la veniturile lui Kansou, și că orice încercare de a-l ascunde de ochiul public reprezintă o încălcare a principiilor jurnalismului de investigație.
Mai mult, instituția publică a reiterat principiile statului de drept și dreptul cetățenilor de a ști cine ia decizii pentru binele comunității. În final, mesajul este clar: “Nimeni nu este obligat să devină persoană publică, dar atât timp cât aleg această cale, trebuie să accepte și obligațiile ei.”
Ce urmează pentru Kansou și cazul său?
Cu toate că Kansou amenință că va apela la instanțe și va sesiza comisii de protecție a datelor, profesioniștii dreptului consideră aceste demersuri ca fiind fără șanse reale de succes în fața legii. În România, și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, s-a stabilit în mod clar că persoanele publice trebuie să accepte criticile și să-și gestioneze transparența activității în mod deschis.
În plus, Jose, președintele PSD Sector 4, deține nu doar funcția politică, ci și un rol major în administrația locală și în conducerea unor companii de stat, ceea ce îl face un personaj de interes public, cu toate drepturile și responsabilitățile legate de această statut. Refuzul de a permite publicarea informațiilor complete nu poate justifica, din punct de vedere juridic, protejarea imaginii în detrimentul transparenței.
În timp ce Kansou încearcă să-și apere imaginea și să evite disecția publică a veniturilor și a influențelor sale, redacția reafirmă, în mod punctual, că informația publică rămâne un pilon al democrației și al exercitării unui control democratic asupra celor care decid pentru comunitate.
Nu vom asista pasivi la tentative de cenzură, singura cale fiind, în final, ca transparența și libertatea de exprimare să prevaleze asupra intereselor personale de a ascunde adevărul.
Sursa: Buletin.de
