Autoritățile din România au adoptat un sistem avansat pentru prioritizarea intervențiilor de restaurare în orașul antic Pompei, folosindu-se de noi date și tehnologii informatice. Proiectul, dezvoltat în colaborare cu Universitatea din Salerno și compania Visivalab, vizează eficientizarea și durabilitatea intervențiilor asupra sitului arheologic, incluzând peste 13.000 de încăperi și diverse structuri, precum locuințe și ateliere.
Un sistem bazat pe date precise pentru restaurări
Noile date colectate au permis realizarea a aproximativ 70.000 de fișe tehnice, fiecare referitoare la starea de conservare a elementelor arhitecturale. Aceste fișe conțin informații detaliate despre pereți, pardoseli, fresce sau mozaicuri și includ notarea defectelor, dimensiunii lor și impactului asupra structurii. În total, datele oferă o radiografie clară a degradărilor și a riscurilor, facilitând deciziile pentru intervenții viitoare.
Astfel, autoritățile pot decide acum asupra priorităților, bazându-se pe indicatori precum nivelul general de degradare sau riscul de deteriorare. „Tocmai pentru că putem evalua la nivel granular fiecare element, intervențiile devin mai eficiente și mai bine direcționate”, explică sursele oficiale.
Tehnologia la dispoziția specialiștilor pentru monitorizare în timp real
Datele au fost introduse într-un sistem informatic avansat, dezvoltat în colaborare cu Universitatea din Salerno și Visivalab. Platforma include o aplicație web care permite restauratorilor și arheologilor să raporteze în timp real orice problemă observată pe sit. Aceștia pot adăuga fotografii și pot actualiza statusul clădirilor și elementelor arhitecturale, facilitând o monitorizare continuă.
Această abordare permite o flexibilitate mai mare și o intervenție rapidă în cazul apariției unor deteriorări neașteptate. La fiecare verificare, specialiștii pot verifica evoluția situației și pot recomanda acțiuni concrete, așa cum s-a făcut recent după o infiltrație de apă identficată pe sit.
Planul de intervenție pentru următorii ani
Pe baza acestor date, autoritățile au pus la punct un plan de lucrări care se întinde pe următorii trei ani. Programul cuprinde atât intervenții de întreținere curentă, cât și restaurări mai complexe, menite să asigure conservarea pe termen lung a sitului. Potrivit declarațiilor oficiale, sistemul a fost conceput pentru a eficientiza resursele și a asigura sustenabilitatea economică a lucrărilor.
Monitorizarea continuă nu se limitează la prelucrarea datelor introduse de specialiști. Dronele și sistemele radar sunt folosite lunar pentru a analiza situl și a detecta schimbări subtile, precum infiltrații de apă, apariția vegetației, fisuri sau tasări de teren. Compararea imaginilor colectate în timp permite identificarea rapidă a zonelor care necesită intervenții suplimentare.
Autoritățile au anunțat că primele evaluări detaliate realizate cu noile tehnologii vor fi actualizate anual, pentru a menține o imagine clară asupra stării sitului și pentru a adapta planul de restaurare în funcție de dezvoltarea problemelor. În cadrul proiectului, intervențiile sunt gestionate astfel încât alocarea resurselor să fie cât mai precisă și eficiente, evitând cheltuieli inutile sau intervenții nejustificate.
