Postul Paștelui începe pe 23 februarie pentru ortodocși
În 2026, credincioșii ortodocși din România își vor începe postul Paștelui pe 23 februarie, o perioadă de 40 de zile de reflecție și pregătire spirituală, încheindu-se pe 18 aprilie. Aceasta coincide cu celebrarea Paștelui ortodox, programată pentru 20 aprilie. În contrast, catolicii vor celebra Paștele pe 5 aprilie, ceea ce determină o diferență semnificativă între cele două tradiții.
Postul Paștelui se desfășoară după Duminica izgonirii lui Adam din rai și are un rol fundamental în viața spirituală a credincioșilor. Potrivit surselor, această perioadă nu este doar o abținere de la anumite alimente, ci include și o îndreptare sufletească, prin spovedanie și acte de voință bună. „Postul oferă bucuria de a trăi împreună cu Hristos”, afirmă ÎPS Laurențiu, Mitropolitul Ardealului, subliniind că „cel mai important lucru este ca să simțim o izbândă” în practicare a credinței.
Vinerea Mare: o zi de reculegere și credință
Vinerea Mare, cunoscută și sub denumirea de Vinerea Patimilor, este un moment culminant al postul Paștelui. Această zi, dedicată reculegerii și rugăciunii, comemorează răstignirea și moartea lui Iisus Hristos. Aceasta este însoțită de tradiții care reflectă durerea și compasiunea credincioșilor pentru suferințele Mântuitorului.
Credincioșii sunt încurajați să petreacă ziua în meditație profundă și solemnitate. În această zi, ritualurile bisericești sunt simplificate, iar accentul este pus pe tăcere și introspecție. „Este o zi în care ne amintim de sacrificiul suprem și reflectăm asupra semnificației credinței noastre”, a declarat un preot din București, subliniind importanța spirituală a acestei zile.
Dreptul la pocăință în tradiția catolică
Pe de altă parte, catolicii vor începe postul Paștelui pe 18 februarie, cu ocazia Miercurii Cenușii. Această zi simbolizează începutul unui proces de penitență și întoarcere spre Dumnezeu. Prietenii și familiile se reunesc la slujbe în care preoții aplică cenușă pe frunțile credincioșilor, amintind de efemeritatea vieții și necesitatea pocăinței.
„Miercurea Cenușii nu este doar un ritual exterior, ci un moment de sincera reflecție și curățire sufletească”, afirmă un preot catolic din Timișoara, accentuând importanța acestei tradiții. Multe dintre familiile catolice din România își organizează rugăciuni și fapte bune pe parcursul întregului post, continuând tradițiile străvechi de comuniune spirituală.
Semnificația profundă a Postului Mare
Postul Paștelui are rădăcini adânci în istoria creștinismului, având rolul de a pregăti sufletele credincioșilor pentru cea mai importantă sărbătoare, Învierea Domnului. Această perioadă simbolizează nu doar o restricție alimentară, ci și o oportunitate pentru profundizarea relației cu divinitatea.
„Postul nu trebuie înțeles ca o sumă de restricții, ci ca o școală a libertății de a iubi pe Dumnezeu”, afirmă Patriarhul Daniel. El subliniază că postul este o ofrandă, un act de intimitate cu sufletul și, în același timp, o oportunitate de a se hrăni spiritual.
Pe măsură ce se apropie perioada sărbătorilor pascale, comunitățile din România se pregătesc să întâmpine Paștele cu tradiții bogate, care unesc familiile și prietenii în celebrarea unui mesaj comun de speranță și renaștere. Fie că sunt ortodocși sau catolici, credincioșii simt chemarea de a se reconecta cu tradițiile lor și de a se pregăti sufletește pentru un nou început.
