România se confruntă cu dezechilibre financiare serioase în administrațiile locale, dezvăluie o recentă informare a guvernului. În comparație cu celelalte țări din Uniunea Europeană, autoritățile române depind excesiv de transferurile de la bugetul de stat, ceea ce subminează autonomia administrațiilor locale și le reduce capacitatea de a-și gestiona propriile resurse.
Dependenta excesivă de fondurile centrale: o problemă cronică a administrației locale din România
Conform datelor colectate în ultimii ani, veniturile din transferurile de la bugetul de stat reprezintă peste 7,4% din PIB-ul țării, în timp ce veniturile proprii ale administrațiilor locale sunt semnificativ mai mici. În multe țări din UE, administrațiile locale își finanțează o mare parte din activitate din surse proprii, cum ar fi impozitele locale și tarifele, însă în România, acest model este abia la început și se află sub media Europeană.
Această dependență puternică de fondurile centrale determină o serie de dezechilibre. În cazul României, administrațiile locale nu pot dezvolta proiecte de infrastructură sau să își asume responsabilități mai mari, din cauza limitărilor financiare impuse de lipsa resurselor proprii. În plus, această situație duce la o distribuție inegală a resurselor, pe fondul unor diferențe mari între regiunile țării.
Situația în context european și provocările pentru reformare
Pentru comparatie, în alte state membre, administrațiile locale beneficiază de o diversificare a surselor de venituri, fapt care le conferă o autonomie mai mare și o capacitate mai bună de a răspunde you nevoilor comunităților. În aceste țări, transferurile de la bugetul central reprezintă un mijloc de susținere, dar nu și sursa principală de venituri.
Guvernul României recunoaște existența acestor dezechilibre și subliniază intenția de a stimula dezvoltarea veniturilor proprii ale administrațiilor locale. “Este esențial ca finanțarea să fie mai echilibrată și să dea mai multă autonomie autorităților locale pentru a putea răspunde corespunzător la provocările din teritoriu”, a declarat recent un reprezentant al Executivului.
Problema dependenței excesive de transferuri are rădăcini adânci în structura fiscal-finanțiară a țării, fiind exacerbata de opțiunile politice și modul în care s-au implementat reformele în ultimii ani. Deși s-au făcut pași pentru decentralizare, progresele sunt încă insuficiente, iar administrațiile locale nu au reușit să își consolideze sursele proprii de venit.
Perspective și pași viitori
Ultimele date și analize indică faptul că pentru a asigura o dezvoltare echilibrată, România trebuie să inițieze reforme structurale, menite să crească și diversifice veniturile locale. Este nevoie de un cadru legislativ clar, care să încurajeze impozitarea locală și să reducă dependența de fondurile centrale.
În același timp, autoritățile doresc să dezvolte instrumente financiare și mecanisme de transfer care să nu mai fie atât de centralizate și inechitabile. Pe termen lung, se speră ca aceste măsuri să aducă o creștere a capacității administrative și o gestionare mai eficientă a resurselor pe teren.
Odată cu aceste schimbări, administrațiile locale românești pot deveni mai autonome și mai eficiente, având un rol mai activ în dezvoltarea durabilă a comunităților lor. Provocarea rămâne, însă, la nivelul implementării unor soluții concrete și adaptabile la realitățile din teren, pentru că reformele structurale din domeniul finanțelor locale sunt esențiale pentru stabilizarea și dezvoltarea țării.
