Premierul Ilie Bolojan exprimă scepticism față de viabilitatea interdicției pentru tinerii sub 16 ani de a accesa rețelele sociale, subliniind dificultățile impuse de abilitatea și ingeniozitatea copiilor în a ocoli astfel de restricții. Declarațiile sale reflectă o percepție realistă asupra eforturilor din sfera legislativă și tehnologică de a controla accesul minorilor la mediul online, un subiect de interes major în contextul actual al digitalizării accelerate a societății românești.
Provocarea implementării restricțiilor în era digitală
Inițiativa menită să limiteze timpul petrecut pe rețelele sociale a fost ridicată recent de autorități, însă discuțiile despre eficiența acesteia sunt din ce în ce mai întâlnite în rândul specialiștilor în domeniul mentalului tinerilor și al tehnologiei. Premierul Bolojan subliniază, însă, că „este greu azi să iei o măsură care să pună în practică o astfel de măsură”, argumentând că tinerii au „abilitatea suficient de bună pentru a ocoli” restricțiile. În realitate, cei mai tineri utilizatori sunt adesea foarte inventivi în a găsi modalități de a evita interdicțiile, fie prin utilizarea de aplicații VPN, fie prin intermediul conturilor false sau apelând la prieteni mai mari.
Această dificultate de implementare ridică întrebări importante despre eficiența măsurilor restrictive. În țările cu legislație mai avansată în domeniu, s-a dovedit a fi dificilă verificarea și monitorizarea constantă a respectării restricțiilor, mai ales în cazul platformelor care oferă o experiență adesea criptată și greu de urmărit pentru autorități sau părinți. În plus, tinerii înșiși sunt tot mai familiarizați cu mediul online, dezvoltând o anumită abilitate de a naviga printre restricții și de a găsi soluții pentru a-și menține prezența virtuală.
Perspectiva părinților și a specialiștilor în sănătate mintală
Această poziție a premierului Bolojan pune în lumină și temerile părinților, care se confruntă cu dificultățile unor reguli care, de fapt, pot fi ușor decontestate. În același timp, specialiștii trag semnale de alarmă asupra impactului negativ al utilizării excesive a rețelelor sociale asupra sănătății mentale a minorilor. Adolescenții pot deveni vulnerabili la cyberbullying, anxietate, depresie și alte probleme psihologice, iar restricțiile stricte, dacă nu sunt însoțite de educație digitală și supraveghere adecvată, pot fi, cel mult, măsuri temporare numai pe hârtie.
În această ecuație complicată, specialiștii subliniază că o abordare echilibrată, care să combine restricții cu programe de educație digitală și sprijin psihologic, poate avea mai multe șanse de succes. În prezent, însă, oficialii trebuie să țină cont de realitatea tehnologică actuală și de rezistența minorilor la orice formă de control unilateral.
Ce urmează pentru legislația dedicată tinerilor și mediului online
Deși ideea de a interzice accesul tinerilor sub 16 ani pe rețelele sociale pare, la prima vedere, o soluție pentru protecție, în practică se dovedește a fi dificil de aplicat și de menținut. În timp ce autoritățile analizează posibile alternative, părinții și educatorii trebuie să găsească modalități de a combina limitele cu educația responsabilă și sprijinul constant în gestionarea mediului digital.
Perspectiva de pe piață și evoluțiile legislative indică o tendință de creștere a responsabilității platformelor și a autorităților în monitorizarea conținutului și a comportamentului utilizatorilor minori. În acest context, educația digitală devine un pilon esențial pentru a forma tineri conștienți de riscurile și responsabilitățile din mediul online, astfel încât restricțiile extreme să nu devină singura armă de protecție.
În final, e clar că în viitorul apropiat, soluțiile vor trebui să fie mai mult decat simple interdicții: trebuie să implice un efort comun între autorități, părinți, educatori și platforme digitale pentru a construi un mediu online sigur și responsabil pentru cei mai tineri utilizatori.
