Conform Libertatea: Parlamentul României se află într-un impas politic prelungit, iar termenul constituțional de 60 de zile pentru desemnarea unui prim-ministru a expirat fără succes. Această perioadă a marcat eșecul primei nominalizări, Guvernul Veștea, și a împiedicat ca nominalizarea lui Eugen Tomac să fie luată în calcul în contextul alegerilor anticipate. Conform Constituției, președintele nu este obligat, dar are posibilitatea de a dizolva Parlamentul după ce cel puțin doi premieri propuși nu reușesc să obțină votul de învestitură în termenul legal.
În acest moment, președintele poate reitera nominalizarea lui Eugen Tomac sau poate accepta o altă propunere venită din partea partidelor parlamentare. Dacă o nouă propunere de prim-ministru va trece de votul deputaților și senatorilor, se va forma un guvern cu puteri depline. În caz contrar, șeful statului poate declanșa dizolvarea Parlamentului, organizarea de alegeri anticipate în termen de 90 de zile, o premieră pentru scena politică românească. Toate deciziile strategice depind acum de acțiunile președintelui, care poate opta pentru o abordare curajoasă prin impunerea unui premier, riscând alegeri anticipate, sau poate aștepta un consens politic între partide.
Calcule de culise pentru o majoritate
La peste 100 de zile de la demiterea Guvernului precedent, nu se conturează încă o majoritate clară în Parlament, iar diverse scenarii sunt analizate în culisele politice. O variantă discutată vizează un prim-ministru independent sau tehnocrat, susținut de o echipă guvernamentală formată tot din tehnocrați. Această opțiune ar fi acceptabilă pentru PNL, conform unor surse liberale. Pe de altă parte, PSD nu ar agrea susținerea unei echipe guvernamentale în care membrii săi să nu fie prezenți.
Un alt scenariu vehiculat este formarea unui Guvern Grindeanu, a cărui supraviețuire politică ar depinde de sprijinul UDMR. Surse politice indică eforturi recente din partea PSD pentru refacerea relației cu formațiunea maghiară. Cu toate acestea, strângerea celor 233 de voturi necesare pentru învestitură rămâne o provocare. PSD și UDMR dețin împreună 158 de voturi, la care se adaugă, în acest scenariu, aproximativ 16 voturi din partea a ceea ce este denumită aripa „puciștilor” din PNL, ajungând la un total de 184 de voturi. Se estimează că PSD ar putea mobiliza 14-15 voturi din partea minorităților. Ulterior, ar fi necesare voturi suplimentare de la parlamentari neafiliați sau din formațiuni politice considerate suveraniste. Pentru UDMR, asocierea cu astfel de aleși, proveniți din partide cu accente naționaliste și xenofobe, ridică semne de întrebare.
Varianta guvernului minoritar PNL-USR-udmr
O a treia posibilitate analizată este desemnarea unui premier propus de un trio format din PNL, USR și UDMR, similar cu nominalizarea anterioară a lui Siegfried Mureșan. Totuși, și această variantă se confruntă cu dificultatea obținerii unei majorități parlamentare. Cele trei formațiuni politice dispun, în prezent, de aproximativ 150 de voturi, mai ales că liberalii nu mizează, cel puțin momentan, pe susținerea aripii critice din partid. Situația politică rămâne complexă, iar decizia finală privind formarea unui guvern depinde de negocierile și alianțele care se vor cristaliza în perioada următoare.
Sursa: Libertatea
