Conform Spotmedia.ro: Acțiuni anticorupție, acuzații de comandă politică
Apariția bruscă a acțiunilor anticorupție, țintite asupra unor persoane, companii sau organizații neguvernamentale, fără o bază clară în fapte și evenimente anterioare care să indice o încălcare a legii, generează suspiciuni puternice. Aceste acțiuni par adesea artificiale, pornite la comandă, cu scopuri politice sau influențate de grupuri de interese. Un exemplu recent este investigația DNA Iași asupra Cristinei TRĂILĂ, secretar general-adjunct al Guvernului. Această direcție a DNA a fost condusă anterior de CRISTINA CHIRIAC, actualul procuror general, susținută de Nicușor Dan.
Investigații controversate în sfera politică
La începutul lunii aprilie, președintele României a justificat numirea unor procurori-șefi, inclusiv a CRISTINEI CHIRIAC, declarând că a fost „foarte fericit” când a văzut candidații respectivi. Această decizie a fost întâmpinată cu suspiciune de o parte a opiniei publice și de Secția de procurori din CSM. Ulterior, Parchetul General, DNA și DIICOT au început să fie percepute ca acționând în serviciul intereselor politice ale șefului statului, generând șocuri și compromițând actul de justiție.
Se pare că, în asociere cu PSD și magistrați influențați de judecătoarea LIA SAVONEA, sistemul juridic a început o „vânătoare” a liderilor PNL și USR, două partide care au refuzat colaborarea cu PSD după moțiunea de cenzură. CRISTINA TRĂILĂ, fosta deputată PNL și numărul doi în Secretariatul General al Guvernului, a devenit recent vizată de DNA Iași. Ea este suspectată de „complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii, pentru sine sau pentru altul, de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite”.
Investigația se referă la faptul că TRĂILĂ ar fi permis accesul milionarului FĂNEL BOGOS în cabinetul ILIE BOLojan pentru a-și expune nemulțumirile legate de închiderea unor ferme de către Autoritatea Sanitar-Veterinară. Deși intervenția lui BOGOS la premier nu a avut efecte, DNA a considerat momentul oportun pentru o acțiune împotriva unui membru PNL. Acest caz survine după scandalul DIICOT de la DUMBRAVA, județul Bihor, considerat de SPOTMEDIA.RO o punere în scenă menită să îl compromită pe ILIE BOLojan.
Ecoul acțiunilor judiciare
Un alt caz notabil este cel al lui CIPRIAN CIUCU, primarul sectorului 6 din București, pus sub control judiciar de DNA în iunie 2026, într-un caz legat de finanțare electorală. Acest lucru contrastează cu campania electorală a lui CĂLIN GEORGESCU, care a cheltuit milioane de euro fără ca nimeni să investigheze sursa finanțării, deși acesta a declarat oficial că nu a investit nimic. Pentru a-l înlătura pe DOMINIC FRITZ de la Primăria Timișoara, au fost mobilizați procurori, judecători, parlamentari PSD și AUR, alături de judecători CCR.
În mod normal, investigațiile anticorupție pornesc de la informații publice semnificative, evenimente șocante sau fapte cu ecou în societate. Exemplul IULIAN DUMITRESCU, președintele Consiliului Județean Prahova, investigat de DNA la începutul anului 2024, se potrivește acestui tipar, acțiunea procurorilor fiind declanșată în urma bogăției afișate și a numeroaselor articole de presă. Similar, investigația în cazul Nordis a început după un documentar RECORDER, care a expus sute de persoane înșelate.
Procurorii români în investigațiile de corupție par să acționeze fie la ordin, fie ca răspuns la presiunea publică, în cazuri precum cele legate de Nordis sau Iulian Dumitrescu. Totuși, în situațiile recente, precum cea a CRISTINEI TRĂILĂ, CIPRIAN CIUCU sau DOMINIC FRITZ, nu există un istoric al faptelor de corupție care să creeze o imagine publică negativă. Acest lucru ridică semne de întrebare cu privire la motivele reale din spatele acestor acțiuni. Nicușor Dan a reiterat recent satisfacția față de activitatea procurorilor. Irosirea resurselor publice în investigarea unor persoane nevinovate, pentru a răspunde unor comenzi politice, poate fi considerată tot corupție.
Sursa: Spotmedia.ro
