PNL București se află, din nou, în centrul unui conflict intern, după anunțul privind intenția de remaniere a liderilor de sectoare, decizie care a stârnit reacții dure și diviziuni în partid. În timp ce oficialii din conducere evită să comenteze public acest demers, tensiunile au escaladat, dezvăluind un joc politic mai complicat decât pare la prima vedere.
### Încercarea de restructurare și refuzul oficialilor
Liderii liberali au planificat, inițial, înlocuirea unor președinți de filiale din sectoarele capitalei după rezultatele negre de la ultimele alegeri locale. În vizor au fost, printre alții, Monica Anisie la Sector 2, Ionuț Stroe la Sector 4, Cătălin Stoichiță în Sector 5, și, evident, Andrei Baciu, la Sector 3, numit în funcție în urmă cu un an, după demisia lui Florin Cîțu. Propunerile au fost deja supuse votului în cadrul Biroului Național Permanent, însă o primă încercare a fost respinsă, iar decizia finală rămâne în suspans.
Legat de această ultimă inițiativă, Andrei Baciu, președintele interimar al PNL Sector 3, a refuzat să ofere vreun comentariu, preferând să păstreze discreția în fața presiunii. Baciu, medic de profesie, a condus filiala din Sector 3 de la numirea sa interimară, în august 2022, și a fost confirmat ca lider oficial la sfârșitul anului trecut. Este cunoscut pentru o activitate politică discretă, dar și pentru implicarea sa în domeniul sănătății, fiind fost secretar de stat și președinte al CNAS, până la începutul anului 2023, când s-a declanșat ancheta penală în dosarul vaccinurilor anti-Covid.
### Avertismente din partea vechii guardii
Reacții au venit și din partea unor foști membri importanți ai partidului, cel mai expres fiind Claudiu Săftoiu, fostul șef al SIE. Într-o poziție fermă, acesta a criticat deciziile „discreționare” ale conducerii și a acuzat faptul că noile măsuri de schimbare a liderilor de sectoare sunt pline de „decizii nestatutare”. În opinia sa, aceste mișcări sunt parte a unui joc politic mai larg, menit să controleze structurile locale prin impunerea unor candidați de la alte partide, precum USR sau PSD, în detrimentul candidaților propriu-ziști ai PNL.
„PNL Sector 2 a fost victima unor tranzacții politice la nivel înalt,” susține Săftoiu. El acuză un anumit interes de a instala în funcție lideri externi, după o tradiție veche a partidului de a „plantă” oameni din afara organizației. În același timp, el a făcut referire la o altă tensiune majoră în interiorul partidului, legată de autonomia și direcția politică a filialei, în contextul în care numirea unui nou lider implică, de fapt, intenția de a controla pe termen lung activitatea din toate sectoarele.
### Războiul pentru controlul organizației din București
Tensiunile au fost mai intense după ce Ciprian Ciucu, noul primar general, a primit mandat de coordonare a activității PNL București, înlocuindu-l pe Hubert Thuma, fostul lider al organizației. În decembrie anul trecut, Biroul Politic Național a decis să-i acorde lui Ciucu responsabilitatea de a analiza și propune strategii pentru revitalizarea filialelor de sector pentru o perioadă de cel puțin câteva luni.
Această atribuție sporită a fost percepută de mulți drept o demonstrație clară de consolidare a controlului central asupra organizației locale, dar și o posibilă sursă de fricțiuni cu cei considerate vechi garde sau lideri mai apropiati de alte tabere politice. În scenă a apărut astfel un duel pentru influență: pe de o parte, noua conducere depusă de la centru, prin Ciucu, iar pe de altă parte, reprezentanții vechiului aparat, care privesc aceste mutări cu suspiciune și reticență.
În timp ce clarificările publice lipsesc, toate semnele indică o perioadă de turbulențe intense, în care lupta pentru controlul influenței în PNL București devine tot mai directă. În condițiile în care partidul se pregătește pentru următoarele alegeri locale și legislative, încă nu se vede clar cine va ieși câștigător din această dispută internă. Rămâne de văzut dacă aceste schimbări vor aduce un suflu nou sau vor accentua disensiunile interne, cu consecințe ce pot influența direcția politică a organizației pentru următorii ani.
