Ilie Bolojan, președintele PNL, a încercat în luna februarie să schimbe conducerea organizațiilor de partid din patru sectoare ale Capitalei, dar efortul său a fost zadarnic. Deși declarația oficială invoca regulamentul stabilit la congresul din 2025, care prevede demiterea liderilor cu cele mai slabe rezultate electorale, votul nu a fost de partea sa. În cadrul ședinței Biroului Național Permanent, Bolojan nu a reușit să obțină două treimi din voturi pentru a-și impune decizia, iar retragerea a fost amânată pentru o nouă rundă, ceea ce a amplificat nemulțumirile și controversele din interiorul partidului.
Reacțiile din filialele locale și din rândul unor lideri importanți au fost, însă, foarte dure. Claudiu Săftoiu, prim-vicepreședinte al PNL Sector 2 și fost șef al SIE, s-a poziționat public împotriva intenției de a revizui conducerea organizațiilor de sector din București. El a catalogat deciziile de la vârful partidului drept „discreționare” și „nestatutare”, și a criticat managementul actual, susținând că aceste intervenții discriminează membrii și sacrifică stabilitatea organizațiilor locale pentru interese politice de moment. Săftoiu a mai adăugat că interiorul partidului suferă din cauza jocurilor de culise, ceea ce nu face altceva decât să submineze încrederea în conducerea centrală.
Pentru a-i susține poziția, fostul oficial a criticat fără rezerve măsurile luate, alimentând astfel scandalul intern. Între timp, alte figuri importante, precum Andrei Baciu, președintele PNL Sector 3, au evitat să se pronunțe public asupra posibilelor remanieri, menționând doar că „rezultatul votului din 2 februarie a fost clar împotriva președintelui PNL de a ne demite”. Această tautologie a evidențiat, de fapt, lipsa unui sprijin explicit pentru demersurile lui Bolojan în celelalte sectoare, consolidând impresia că intențiile liderului central nu au fost primite cu entuziasm de către toate filialele.
Tensiunile au devenit și mai vizibile după ce Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei și aprobat de Bolojan pentru a coordona activitatea PNL la nivelul Bucureștiului, a primit mandat oficial încă din decembrie 2025. Oficierea acestei decizii a introdus un nou factor de incertitudine, știrbind influența fostului coordonator anterior, Hubert Thuma, care deținea poziția de lider în organizarea politică a capitalei.
Decizia lui Bolojan de a-i înlocui pe liderii de filială a generat un val de nemulțumiri și critici în rândul membrilor de partid, dar și dincolo de cercul aproape. Deși oficial, textul regulamentului vorbește de responsabilitatea de a eficientiza activitatea și de a corecta rezultatele electorale slabe, în realitate, aceste mutări reflectă și un conflict de putere, un joc de interese în cadrul PNL. Un lucru devine însă clar: în timp ce încercările de restructurare continuă, solidaritatea și încrederea în leadershipul central sunt din ce în ce mai fragilizate.
La orizont, nu se anunță schimbări rapide, iar în interiorul PNL, disputele aperte legate de conduită și strategie continuă să fie puncte de tensiune majore. Pentru moment, organizațiile de partid din București își păstrează autonomia și refuză să fie manipulate în jocurile politice ale centralelor. Răsturnările de situație și eventualele noi voturi vor fi, cu siguranță, momente-cheie în evoluția acestui conflict intern, ale cărui ecouri vor fi resimțite mult timp de acum înainte.
