Conform Economistul.ro: Prețurile energiei sub presiune: Europa, în fața riscului inflaționist
Prețurile petrolului continuă să urce, determinând o majorare a costurilor combustibililor la pompă. Mai puțin vizibil pentru consumatorul de rând, dar cu un impact economic semnificativ, prețul gazelor naturale în Europa a atins cel mai ridicat nivel de la începutul anului 2023. Acest lucru se întâmplă pe fondul unor stocuri sub media sezonieră normală, atât în Uniunea Europeană, cât și în România, crescând pericolul unei noi creșteri a inflației în perioada următoare. România tocmai ieșise dintr-un an marcat de inflație cu două cifre, înregistrând o ușoară ameliorare la 8,2% în luna iulie.
Tensiuni geopolitice și efecte în lanț pe piețele energetice
Petrolul Brent a atins pragul de 97 de dolari pe baril, ca urmare a intensificării tensiunilor în conflictul din Golf. Mai multe instituții financiare majore și-au revizuit în sus prognozele pentru finalul anului. Morgan Stanley anticipează un preț mediu de 100 de dolari pe baril pentru petrolul Brent în al patrulea trimestru. Goldman Sachs a majorat propriile estimări pentru finalul anilor 2026 și 2027 cu 5 dolari pe baril, atât pentru Brent, cât și pentru WTI, invocând persistența perturbărilor transporturilor maritime din Orientul Mijlociu.
Pe fondul reapariției conflictului dintre SUA și Iran și a îngrijorărilor legate de fluxurile energetice prin Strâmtoarea Hormuz, prețul contractelor futures europene pe gaz natural a depășit 73 de euro pe megawatt oră. Această creștere vine într-un moment critic, când țările UE se află în procesul de umplere a rezervelor de gaze pentru iarnă. Gradul mediu de umplere a depozitelor europene de gaze se situa la 66,9% la 7 septembrie, semnificativ sub nivelul de 79,5% înregistrat anul trecut. România se confruntă cu o situație similară, rezervele sale ajungând la aproximativ 73,6%, comparativ cu 86,5% în anul precedent.
România și UE, în fața unui test de reziliență energetică
În timp ce țări precum Polonia se apropie de 96% grad de umplere, Ungaria se situează la aproape 71%, Bulgaria la 65%, Cehia la 72%, iar Slovacia la 52%, obiectivul oficial al UE de 90% înainte de iarnă pare dificil de atins. Cu toate acestea, statele membre au convenit că un nivel de 80% ar putea fi suficient în contextul actual. Comisia Europeană afirmă că, în ciuda stocurilor mai scăzute, nu există o amenințare imediată la adresa securității aprovizionării, Europa fiind mai bine pregătită datorită diversificării surselor, capacității sporite de import de GNL și cererii mai scăzute de gaze. Cu toate acestea, riscul economic rămâne ridicat.
Inflația, principalul risc pe termen mediu
Companiile energetice ar putea fi reticente în a achiziționa gaze la prețuri ridicate, în speranța unei eventuale scăderi a acestora. Europa se confruntă, de asemenea, cu o concurență acerbă din partea Asiei pentru achiziția de GNL. Deși există informații despre o posibilă reluare a exporturilor de GNL din Qatar, care reprezenta aproximativ o cincime din volumul global înainte de conflictul din Golf, principala preocupare rămâne inflația. Creșterea prețurilor la gaz implică scumpirea energiei electrice, a încălzirii și a producției industriale, cu potențiale efecte asupra prețurilor de consum.
În acest context, prețurile petrolului au crescut cu 62%, iar cele ale gazelor naturale cu peste 160% de la începutul anului. Piețele anticipează din ce în ce mai mult menținerea unor rate ale dobânzii ridicate pe o perioadă mai lungă, ceea ce ar putea duce la creșterea costurilor de împrumut pentru guverne, companii și gospodării. Inflația, odată considerată tranzitorie, pare să capete un caracter mai persistent. Grupul de coordonare pentru gaze al Comisiei Europene va avea o nouă reuniune programată pentru 24 septembrie.
Sursa: Economistul.ro
