Criza energetică globală, ieșită din sfera geopoliticii, pune pe jar piețele financiare și economia României
Tensiunile recente de pe piața petrolului nu mai sunt generate exclusiv de gridul politic alurile, ci sunt alimentate de o creștere bruscă și extrem de volatilă a prețurilor, cauzată în principal de instabilitatea din Orientul Mijlociu. În timp ce în trecut dominați de temeri legate de tarifele vamale impuse de administrația Trump, acum analiștii avertizează că motivele sunt mult mai complexe, iar impactul resimțit la nivel global poate fi atât de profund încât să devină o adevărată criză energetică prelungită.
Prețurile petrolului – de la 85 la peste 120 de dolari pe baril într-o zi
Situația s-a schimbat radical pe bursele internaționale în ultimele zile. În contextul noilor tensiuni din Orientul Mijlociu, precum conflictele din Iran și războiul naval din Strâmtoarea Hormuz, prețurile petrolului au oscilat dramatic, atingând în anumite momente praguri de peste 120 de dolari pe baril. La început, piețele au reacționat cu îngrijorare, alimentată de temerea unui șoc petrolier major, care ar afecta orice economie dependentă de importuri, inclusiv România. Ulterior, declarațiile președintelui SUA, Donald Trump, au stârnit un val de optimism temporar, referindu-se la posibilitatea ca conflictul cu Iranul să se apropie de final. În ciuda acestei zvonistici, liderul de la Casa Albă a adăugat că “nu crede că acest conflict se va termina săptămâna aceasta”, ceea ce a readus în prim-plan incertitudinea.
Impactul asupra pieței energiei și a României
În România, situația devine cu atât mai alarmantă cu cât țara se află deja într-o fază de recesiune tehnică, cu o inflație ridicată și eforturi continue de control al deficitului bugetar. Creșterea prețurilor petrolului are, inevitabil, repercusiuni directe asupra prețurilor gazelor naturale, majoritatea contractelor fiind legate de cotatii de referință din piața deloc stabilizată. Creșterea bruscă a acestora a dus, de asemenea, la o majorare a prețurilor gazelor naturale, care, în anumite zone ale Europei, au atins praguri aproape de 69 euro pe megawatt (MW). În condițiile în care depozitele de gaze sunt acum pline în proporție de doar 29%, România, alături de alte țări europene, trebuie să gestioneze din ce în ce mai dificil resursele pentru a face față sezonului de iarnă.
O problemă majoră o reprezintă reducerea drastică a capacităților de transport marin, odată cu prăbușirea flotei de tancuri petroliere, în condițiile în care disponibilitatea acestora s-a redus de la 64 de nave la doar 14. În același timp, reducerea producției de petrol din Arabia Saudită, precum și anunțurile din Kuweit, Emiratele Arabe Unite și Irak, au agravat percepția unei crize prelungite în aprovizionare. Încercările de a redirecționa transporturile prin conducte sunt limitate, iar capacitatea de compensare a exporturilor pierdute este minimă.
Perspectiva unui conflict de lungă durată și riscul unei crize globale
Experții în energie atrag atenția că, deși momentan fluctuațiile sunt considerate temporare, riscul unei crize de durată nu poate fi ignorat. Grupul celor mai mari economii din lume, G7, a semnalat că este gata să elibereze rezerve strategice, dacă situația se înrăutățește, însă resursele disponibile sunt limitate. “Există aproximativ 2-2,5 milioane de barili pe zi de întreruperi în producție, cu un potențial de peste 4 milioane de barili dacă limitele de stocare sunt atinse”, explică specialiștii, subliniind că disponibilitatea de tancuri petrol deturnate a scăzut dramatic.
Pe de altă parte, piețele financiare sunt extrem de sensibile la orice evoluție. În condițiile unei volatilitați accentuate, investitorii privesc cu reticență oportunitățile de tranzacționare, conștienți fiind că orice schimbare rapidă în zona Orientului Mijlociu poate avea consecințe devastatoare asupra economiilor naționale și globale. În acest context, analistul Bogdan Maioreanu semnalează că “piațele încep să tranzacționeze riscul aprovizionării cu energie, iar volatilitatea va rămâne o constante în zilele și săptămânile următoare”.
Perspectiva pe termen mediu și lung indică faptul că, în cazul în care tensiunile se prelungește, România și alte state europene vor fi nevoite să suporte costuri mai mari pentru gaze și petrol, impactul fiind resimțit direct în inflație și în prețurile de consum. În ultimele zile, principalele piețe de gaze naturale din Europa au rămas în stare de “backwardation”, prețurile actuale fiind mai mari decât cele ale contractelor pentru perioada viitoare, ceea ce reflectă nesiguranța continuă asupra aprovizionării. În condițiile în care rezervele de gaze și petrol se încarcă din ce în ce mai greu, semnele clare indică faptul că pandemia de instabilitate energetică încă nu s-a terminat.
Economia României, în special, va trebui să gestioneze o situație delicată în perioada următoare. Tensiunile din Orientul Mijlociu, dar și blocajele logistice, vor alimenta probabil tendința inflației, care în prezent este deja ridicată, și vor continua să afecteze prețurile în peste toate sectoarele, de la energie și transport, până la alimente. Într-un astfel de scenariu, odată cu creșterea costurilor, perspectivele pentru creștere economică devin din ce în ce mai cenușii, iar guvernele trebuie să găsească soluții rapide pentru a evita o criză de proporții.
Pe termen scurt, situația rămâne extrem de dinamică, iar piețele financiare vor fi în continuare reactive, în așteptarea oricăror vești din Orientul Mijlociu. Persistența tensiunilor ar putea transforma, în cel mai rău caz, condica unei crize energetice de lungă durată, așa cum nu a mai fost trăită în ultimele decenii.
