Primăria Capitalei își aprofundează criza financiară legată de serviciul de termoficare, acumulând datorii de peste 100 de milioane de euro către compania municipiului, Termoenergetica București. Pentru a face față acestor facturi restante și a evita o situație de incapacitate de plată, consilierii generali au aprobat, în ședința de luni, un nou împrumut de 30 de milioane de euro de la Ministerul Finanțelor, finanțare care va fi acoperită din sumele obținute din privatizarea companiilor de stat.
Datoriile Primăriei ajung, astfel, la un total de peste 1,9 miliarde de lei, în condițiile în care soldul facturilor restante emise de Termoenergetica depășește pragul de 500 de milioane de lei, conform raportului de specialitate consultat de Buletin de București. Problema nu a apărut de ieri, ci s-a agravat în ultimele trei luni, când au fost contractate deja două împrumuturi pentru acoperirea deficitului, cel de-al doilea fiind de 20 de milioane de euro, aprobat în noiembrie.
Subiectul a fost ridicat de primarul general Ciprian Ciucu, care a anunțat intenția de a accesa o nouă finanțare pentru a asigura continuitatea serviciului de termoficare și a evita blocajele financiare. La finalul anului trecut, edilul s-a întâlnit cu premierul Ilie Bolojan și cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, în contextul unor discuții legate de datoriile municipale, estimate la peste 2,1 miliarde de lei în 2025. În aceste întâlniri, oficialii au discutat despre posibilitatea ca Guvernul să creeze „un spațiu suplimentar pentru un împrumut modic”, esențial pentru stabilitatea sistemului de termoficare.
Fără scăpare în fața crizei financiare, autoritățile vor trebui să găsească soluții sustenabile pentru această problemă presantă. Printre propuneri se află și fuziunea ELCEN cu Termoenergetica, o măsură avansată de Ciprian Ciucu și aliații săi, menită să pună în aplicare în mod concret sistemul centralizat de alimentare cu energie termică, denumit SACET. Acest proiect, dacă va fi implementat cu succes, ar putea reduce dependența de resursele financiare externe și ar introduce un model mai eficient și mai transparent pentru gestionarea serviciului public de încălzire.
Situația actuală scoate în evidență problemele cronice ale sistemului de termoficare din București, afectat de vechimea infrastructurii, de gestionarea deficitară și de dificultățile financiare ale administrației locale. În ultimii ani, Bucureștiul a încercat să gestioneze aceste probleme prin împrumuturi și fonduri europene, însă criza de fonduri a devenit acută, odată cu creșterea prețurilor și cu scăderea veniturilor bugetare.
Rămâne de văzut dacă măsurile luate vor fi suficiente pentru stabilizarea situației și dacă în viitor vom asista la un sistem de termoficare sustenabil. Anunțurile despre noi împrumuturi și proiecte de fuziune sunt semne clare că autoritățile iau în serios această problemă, însă provocarea rămâne una de durată. În condițiile în care infrastructura trebuie renovată și gestionarea resurselor devine tot mai dificilă, tough times profită doar celor care reușesc să anticipeze și să planifice pe termen lung.
Pentru bucureșteni, criza de încălzire din sezonul rece devine tot mai o realitate zilnică, iar soluțiile propuse până acum trebuie să fie rapid implementate pentru a evita o escaladare a situației. Administrația locală pare conștientă de gravitatea problemei și, dacă promisiunile de sprijin guvernamental se vor materializa, Bucureștiul ar putea începe speranța unui sistem civilizat și sustenabil de alimentare energetică. Dar timpul, întotdeauna, va fi dușmanul principal în această cursă contracronometru.
