Primăria Capitalei face pași importanți pentru modernizarea orașului, dar progresele, deși vizibile, se lovesc de realități financiare și administrative complexe. Anul 2023 aduce o serie de proiecte de infrastructură și reabilitare menite să schimbe fața capitalei, însă eforturile sunt subminate de întârzieri și fonduri insuficiente.
Proiecte de modernizare a rețelei de tramvai, dar realizări limitate
Unul dintre principalele angajamente ale administrației locale a fost modernizarea a circa 50 de kilometri de linii de tramvai, o promisiune care, până acum, s-a concretizat doar parțial. Conform ultimei actualizări, din fondurile europene alocate, au fost finalizați efectiv doar 4,5 kilometri de cale nouă, deși lucrările sunt în fază de recepție, iar cele pentru alte 26 de kilometri sunt în curs de execuție pe artere importante, precum Bd. Expoziției, Str. Victor Popișteanu sau Calea Călărași. În plan se află continuarea seria de investiții pe trasee precum Bd. Dimitrie Pompeiu, Bd. Lacul Tei sau Bd. Mihalache, însă finalizarea întregii rețele este estimată pentru anul 2029. În această perioadă, autobuzele STB asigură alternativ traficul.
Situația ambigue a Pasajului Basarab și alte proiecte de infrastructură
Un alt aspect problematic al dezvoltării urbane îl reprezintă Pasajul Basarab, inaugurat în 2011, dar neacordat oficial, ceea ce a condus la deteriorarea sa în timp. Primăria Capitalei intenționează să finalizeze cât mai curând procedura de recepție pentru a putea interveni în vederea reabilitării, însă lipsa unui management clar a dus la degradări evidente. În același timp, planurile vizează și extinderea Prelungirii Ghencea, reabilitarea Patinoarului Flamaropol, precum și modernizarea și extinderea Bulevardului Dimitrie Pompeiu, toate proiecte cu termene de finalizare încă nesigure, dar considerate prioritare.
Investiții în clădiri publice și rețele de utilități, dar cu resurse limitate
Pe lângă infrastructura de transport, Primăria Capitală investește în reabilitarea unor edificii cu valoare istorică, precum Palatul Voievodal Curtea Veche, și în menținerea siguranței publice prin consolidarea clădirilor cu risc seismic. În același timp, cadrele administrative continuă să avanseze cu proiecte dedicate iluminatului public, modernizării rețelei de termoficare și reabilitării străzilor, toate acestea fiind parte dintr-un plan integrat de dezvoltare urbană.
Provocări financiare și cheltuieli disproporționate
Cu toate acestea, cea mai dificilă întrebare rămâne legată de buget. Primarul general, Ciprian Ciucu, a dezvăluit că fondurile alocate pentru acest început de an sunt insuficiente pentru acoperirea necesităților orașului. “Primăria Capitalei dă faliment anul acesta, dacă Guvernul va decide să împartă din nou mai mulți bani la sectoare”, a avertizat el, subliniind că din suma de 317 milioane de lei pe care a primit-o, o mare parte merge pe salarii, subvenții și datorii vechi.
Chiar și cu aceste dificultăți, edilul a menționat că este vital ca proiectele în derulare să continue, unele fiind cofinanțate din fonduri europene, în dorința de a avea un oraș mai modern și funcțional. În același timp, criticile privind gestionarea resurselor și prioritățile administrației rămân un subiect de dezbatere.
Pe măsură ce orașul înaintează pe aceste direcții, perspectivele pentru următorii ani depind în mare măsură de deciziile politice și de resursele disponibilizate. Cu toate provocările financiare și administrative din față, Bucureștiul pare să fie încă într-un proces de adaptare și reformare, în speranța de a deveni un oraș mai sigur și mai modern pentru locuitori.
