Primarul Sectorului 1, George Tuță, a reactivat amenințările la adresa companiei de salubritate Romprest, acuzând deficiențe majore în gestionarea deszăpezirii în noaptea de 1 spre 2 februarie, când Bucureștiul a fost lovit de o ninsoare neașteptată și abundentă. În ciuda faptului că de peste nouă ore se află pe teren, Tuță își exprimă nemulțumirea profundă față de modul în care compania a intervenit, afirmând că “situația nu este deloc bună” și că aceștii nu și-au îndeplinit obligațiile contractuale, fiind lipsiți de dotările necesare.
Lamentări privind lipsa de intervenții suficiente
Primarul a declarat încă de la orele 01:00, după o solicitare oficială, că a cerut Rusprest să suplimenteze intervențiile cu cele 27 de utilaje prevăzute în contract, însă această solicitare nu a fost onorată. Acesta a precizat pe Facebook că, deși monitorizează constant activitatea companiei, constată cu dezamăgire că utilajele și personalul nu sunt suficiente pentru a face față provocărilor, adăugând că “dovedește, din păcate, la fiecare pas, că nu are nici dotările necesare, nici dorința de a-și îndeplini obligațiile contractuale”.
Pentru a face față crizei, Tuță a declarat că a apelat inclusiv la sprijinul echipelor care se ocupă de întreținerea spațiilor verzi, însă continuă să amenințe cu schimbări majore dacă situația nu se remediază rapid.
Conflictul cu Romprest și costurile uriașe ale așteptării
Situatia neconcludentă din teren s-a desfășurat în contextul unui conflict mai vechi între administrația sectorului și compania Romprest, care gestionează serviciul de salubritate. Dispute au început în vara anului trecut, când Consiliul Local a limitat numărul de utilaje de la 40, conform contractului din 2008, la doar 10, reducere considerabilă care a fost motivată de autorități ca fiind o măsură impusă de lege, pentru a evita cheltuielile inutile.
Între timp, Primăria a plătit companiei Romprest sume uriașe – aproximativ 2,48 milioane de euro – pentru utilaje aflate în așteptare, într-un sezon în care sezonul efectiv de ninsori a fost relativ redus. Plata a fost justificată prin taxa de așteptare, pentru utilajele „blocate” în depozite, iar aceastea nu au fost folosite pentru dezăpezire, deși contractul prevedea această obligație. În plină criză, primarul Tuță susține că a fost dispus să plătească pentru cel mult 10 utilaje, conform legii, dar contractul prevede mult mai multe, iar compania Romprest invocă că aceste obligații sunt stabilite din 2008, când a fost semnat acordul.
Reversul negocierilor și planurile pentru sezonul următor
În încercarea de a detensiona conflictul, în noiembrie anul trecut, autoritățile locale au convenit să păstreze obligația de plată pentru 40 de utilaje, cu o clauză de flexibilitate, în cazul în care sezonul de iarnă nu aduce zăpezi consistente. Astfel, dacă nu ninge, restul de 30 de utilaje ar fi trebuit folosite pentru curățarea străzilor, o soluție menită să echilibreze așteptările între partea administrativă și companie.
Situația actuală reflectă o problemă mai complexă, în care administrația locală trebuie să găsească o cale pentru a asigura intervențiile de urgență, în timp ce conflictul contractual și finanțările în exces pentru utilaje nefolosite continuă să pună presiune pe bugetele publice. În ciuda acuzațiilor dure și a amenințărilor cu măsuri drastice, rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să impună o reformă durabilă în gestionarea serviciilor de deszăpezire pentru sezonul următor.
Între timp, compania Romprest a promis că va oferi un răspuns oficial în zilele următoare, însă, în condițiile în care discuțiile cu primăria persistă, perspectivele unei soluții amiabile rămân încă incert. Criza de vară a zăpezilor în sectorul 1 pare departe de a fi încheiată, iar problemele legate de gestionarea serviciilor de salubrizare contină să reprezinte un subiect arzător pentru cetățenii sectorului.
