Guvernul României nu a reușit încă să atingă ținta de reducere a angajaților din sectorul public, promisiune centrală în programul de reforme propus în multiple rânduri. Deși planul inițial viza eliminarea a mii de posturi pentru a diminua cheltuielile bugetare, datele oficiale indică o scădere mult mai modestă, de doar 1,9%, adică aproximativ 25.000 de posturi, de la începutul mandatului actualului cabinet.
Reducerea personalului public, un proces mai lent decât anticipat
De la preluarea puterii, actualul guvern a vorbit constant despre necesitatea reformării administrației, motivând această încercare ca fiind esențială pentru eficientizarea serviciilor publice și reducerea poverii bugetare. Promisiunea de a diminua numărul de angajați publici a fost mereu un punct de bază în discursurile politice, fiind prezentată ca o măsură de responsabilizare și de aliniere la standardele europene. Totuși, realitatea pare să fie diferită de planurile ambițioase aflate în programul guvernamental.
Conform celor mai recente date ale Ministerului Finanțelor, numărul total al posturilor ocupate în administrația publică nu a scăzut cu mai mult de două procente. În termeni concreți, aceasta înseamnă o reducere de aproximativ 25.000 de locuri de muncă, față de zecile de mii anunțați anterior ca fiind vizate de restructurare. În plus, anumite sectoare sunt mai afectate decât altele, iar procesul de reducere pare să se penseze pe măsuri selective, mai mult decât pe o reformă generalizată.
Contextul reformei: provocări birocratice și rezistență politică
Analizele specialiștilor indică faptul că reducerea personalului public are implicații complexe, uneori mai complexe decât pare la prima vedere. Dezbaterile din spațiul public se concentrează asupra faptului că mult hulitul “exces de personal” nu poate fi redus brusc, fără a afecta funcționarea serviciilor publice esențiale. Riscul de a afecta calitatea și rapiditatea serviciilor oferite de stat devine un motiv de temere pentru mulți actori implicați.
Dincolo de dificultățile birocratice, există și o rezistență politică considerabilă la măsuri de reducere a numărului de angajați, mai ales într-un context electoral tendințele fiind aparent de conservare a status quo-ului în sectorul public. În plus, migrația naturală a funcționarilor sau pensionările sunt cele mai frecvente modalități de diminuare a personalului, însă aceste procese sunt mai lente și mai greu controlabile decât restructurările masive.
Perspective: reforme mai profunde sau adaptate realității
Specialiștii afirmă că, pentru a atinge obiectivele declarate, guvernul trebuie să adopte măsuri mai inovative, dar și mai bine gestionate, în domeniul reformei administrative. În acest moment, procesul de reducere pare să avanseze anual cu pași mici, nesatisfăcători pentru cei ce vizează o administrație mai subțire și mai eficientă.
Deocamdată, guvernul pare să fie conștient de faptul că reducerea de aproximativ 25.000 de angajați este doar începutul unui proces lung și complicat. În condițiile în care presiunile politice și sociale pentru menținerea locurilor de muncă publice sunt mari, reformele trebuie să fie însoțite de strategii clare de eficientizare, digitalizare și consolidare a serviciilor.
În următoarele luni, atenția va fi îndreptată în special spre evoluția cifrelor și spre eventuale măsuri care să permită accelerarea procesului de adaptare a resurselor umane la noile provocări ale administrației publice românești. Dacă inițiativele concrete vor fi reluat mai hotărât, există șanse ca, în timp, reducerea numărului de angajați din sectorul public să devină o realitate tangibilă, și nu doar un simplu obiectiv de campanie.
