Procesul în care Grupul Civic IOR-Titan contestă legalitatea retrocedării celor 12 hectare din Parcul IOR continuă, după o nouă amânare judiciară. Instanța Tribunalului București a decis vineri, 6 februarie, respingerea cererii avocaților lui Petre Băjenaru și ai Mariei Cocoru de schimbare a judecătorului, argumentând că solicitarea a fost neîntemeiată. Astfel, procesul poate urma cu normalitate, iar decizia nu mai poate fi atacată separat, fiind doar parte din hotărârea finală asupra fondului cauzei.
Ședința din 27 ianuarie fusese marcată de o contestație a avocaților, care susțineau că decizia Tribunalului de a relua judecata nu a fost procedurally corectă. Aceștia solicitaseră anularea acesteia, invocând lipsa de procedură și alte vicii. În momentul în care au fost respinse aceste argumente, apărătorii lui Băjenaru au cerut schimbarea judecătorului, acuzând lipsa de imparțialitate și antepronunțare a cadrului judiciar.
Disputa are în centru anularea dispozițiilor de retrocedare a celor 12 hectare din Parcul IOR, emise în 2005 de fostul primar general, Adriean Videanu. Dosarul s-a repus pe rol din cauza apariției unor evidente conflicte de interese, după ce Petre Băjenaru, cunoscut în mediul imobiliar, a fost introdus în proces ca moștenitor al fostei proprietare, Maria Cocoru. În acest context, avocații susțin că judecata trebuie reluată pentru a asigura corectitudinea procesului, argumentând că deciziile anterioare au fost influențate de presupuse probleme procedurale.
La ședința de pe 27 ianuarie, reprezentanții părții adverse au contestat însă această reluare și au cerut suspendarea procesului. Ei au criticat însă decizia Tribunalului de a relua judecata, invocând motive procedurale, și au solicitat schimbarea magistratului implicat, susținând că acesta ar fi avut o lipsă de imparțialitate și o atitudine antepronunțată.
Cei implicați în caz au amplificat controversa prin declarații despre ce se ascunde în spatele reticenței de a judeca în mod obiectiv această cauză. Petre Băjenaru, nepotul Mariei Cocoru, are o carieră în domeniul imobiliar, fiind acționar în mai multe firme de profil și fiind perceput de jurnaliști ca fiind implicat în activități de distrugere a zonei retrocedate. Cercetările arată că familia Băjenaru, cu conexiuni politice importante, s-a aflat în centrul unor intervenții controversate în zona Parcului IOR, fapt ce a amplificat suspiciunile privitoare la integritatea procesului.
De altfel, implicarea directă a lui Petre Băjenaru în dosar, prin statutul de moștenitor, a adus în discuție posibilitatea unui conflict de interese, deși acesta nu a fost încă definitiv clarificat. În ultimele luni, acest caz a devenit subiectul unor dezbateri intense în rândul opiniei publice și a incarcat atmosfera din domeniul retrocedărilor, adesea criticat pentru lipsa de transparență și pentru influența anumitor interese politice și business.
Importanța acestui caz nu constă doar în aspectul său juridic, ci și în reflecția asupra modului în care se gestionează dosarele de retrocedare a terenurilor în București. Controversele legate de legalitate, corupție și influențe politice au fost mereu o bătaie de cap pentru sistemul judiciar, iar acest proces pare să fi rămas fidel acestor tendințe.
Privind în perspectivă, ultimele dezvoltări sugerează că decizia finală va fi așteptată cu interes, întrucât orice hotărâre va avea repercusiuni atât pentru protejarea drepturilor proprietarilor de bunuri retrocedate, cât și pentru credibilitatea sistemului judiciar în astfel de cazuri sensibile. În timp ce instanța a respins cererea de schimbare a judecătorului, rămâne de urmărit dacă și cum vor evolua probele și argumentele prezentate în fond, pentru a clarifica definitiv dacă retrocedarea a fost efectuată în legalitate sau nu.
