Justiţia română continuă să tragă de timp în dosarul de corupţie al primarului din Otopeni, Silviu Gheorghe
După mai bine de trei ani de la descinderea DNA și de la trimiterea în judecată, cazul primarului din Otopeni, Silviu Gheorghe, rămâne blocat în labirintul birocratic al instanțelor. Tribunalul București a decis recent o nouă amânare, pentru a treia oară consecutive, pe motiv de „lipsă de apărare”. La fel ca în precedentele termene, magistratul a acceptat solicitarea avocaților, punând judecata pe hold, într-un moment în care acuzațiile grave de corupție aduse edilului continuă să aștepte justiția să se pronunțe, și în ciuda faptului că cazul a trenează de ani de zile, având compania unor grave probleme ecologice cauzate de gestionarea defectuoasă a infrastructurii orașului.
Timp pierdut în sala de judecată, realiteate în teren
În tot acest timp, procesul a fost aproape inactiv: de la începerea dezbaterilor în urmă cu trei ani și jumătate, instanța a tot amânat audierea, invocând “lipsa de apărare”. Ultimele două termene, din 14 noiembrie și 12 decembrie 2025, s-au soldat cu același motiv, iar data următoarei audieri a fost stabilită pentru 6 februarie 2026. În această perioadă, faza procesuală s-a consumat aproape exclusiv pe verificări de legalitate ale rechizitoriului, fără ca fondul acuzațiilor de corupție și delapidare să fie dezbătut efectiv. În același timp, dosarul a petrecut doi ani în Camera Preliminară, la Curtea de Apel București, fiind blocat în aspirațiile de a se judeca fapte și vinovăție.
Între timp, situația din teren arată o realitate alarmantă. Orașul Otopeni, administrat de Gheorghe pentru al optulea mandat, continuă să fie poluat, iar apărătorii mediului și cetățenilor se confruntă cu consecințele lipsei de administrare corectă. Pânza freatică și apele de suprafață din zona de Nord a capitalei sunt poluate masiv, iar apele uzate din oraș sunt deversate fără tratament în Râul Pasărea, creând o criză ecologică de amploare, nimeni nefiind însă preocupat de nivelul grav de poluare sau de responsabilitatea politică și administrativă a primarului, care a fost ales de multiple ori și a cărui impunitate pare să-i fie garantată de întârzierea justiției.
Sechestrul asupra averii, ultima luptă în procesul de corupție
În ciuda întârziestilor, unele decizii de natură patrimonială au fost de altă natură: Curtea de Apel a reconfirmat sechestrul asupra averii lui Gheorghe și a altor inculpați, pentru recuperarea unui prejudiciu estimat la peste 7 milioane de euro. După ce instanța încercase să ridice măsurile în octombrie 2025, această decizie a fost anulată în contextul scandalului generat de documentarul Recorder și de dezvăluirile privind manipularea dosarelor de către anumite cadre din justiție. În consecință, sechestrul a fost reinstituit, împiedicând încercările inculpaților de a-și proteja activele și de a preventiviza sumele implicate, în timp ce alte persoane, precum omul de afaceri Nelu Iordache sau inculpatul George Cristian Ciucă, au sume importante blocate din același dosar.
Cu toate acestea, procesul îl privește direct pe primar, acuzat de abuz în serviciu, în contextul unor plăți pentru lucrări de infrastructură fictive. Documentele justificau construirea unei stații de epurare și extinderea rețelei de canalizare, însă aceste lucrări nici măcar nu fuseseră realizate, iar banii publici au fost deturnați către firme controlate de persoane cunoscute în dosarele de corupție legate de infrastructură.
Deversări ilegale și un management controversat
Rezultatele acestor manipulări și lipse de transparență sunt vizibile și în mediul înconjurător. Poluarea Râului Pasărea a devenit un fenomen alarmant, cu ape deversate netratate și impact semnificativ asupra mediului, sănătății și calității vieții localnicilor. În ciuda acestor fapte grave, administrația locală continuă să clameze imposibilitatea de a face progrese reale și se confruntă cu o situație paradoxală: în timp ce justiția întârzie, responsabilitatea administrativă devine tot mai dificil de urmărit, fiind chiar reprezentată de persoane aflate în subordinea inculpatului, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la independența și funcționarea sistemului judiciar în acest caz.
Într-un context de întârziere și blocaj procedural, ultima decizie de amânare semnalează că lupta pentru transparență, dreptate și recuperarea prejudiciului continuă să fie o cursă de rezistență, în timp ce orașul Otopeni, administrat de Silviu Gheorghe, rămâne simbolul unui management defectuos, cu riscul de a se adânci și mai mult pe fondul lipsei de sancțiuni și de acțiuni concrete din partea autorităților. Drama ecologică și politică a Orașului Otopeni pare departe de a se încheia, iar timpul pare să lucreze în favoarea celor care doresc să evite responsabilitatea, în timp ce terenul și resursele locale continuă să fie victime ale unei justiții atât de lente și de complicate.
