Creșterea normei de predare și modificările din legislație au zguduit veniturile profesorilor
O serie de măsuri legislative adoptate recent au provocat o adevărată criză în rândul dascălilor români, reflectată direct în salariile lor. Schimbările introduse prin Legea 141/2025, printre care creșterea normei didactice de la 18 la 20 de ore săptămânale, modificarea modului de calcul al plății pentru orele predate și reducerea sau eliminarea unor drepturi salariale, precum norma de hrană și sporul pentru doctorat, au avut un impact devastator asupra veniturilor cadrelor didactice. Zonele rurale și liceele sofisticate nu au fost ocolite de aceste schimbări, care au trezit nemulțumiri ferme în rândul profesorilor.
Norma mai mare, salarii mai mici
Raportul dintre normele de predare și salarii s-a dezechilibrat brusc odată cu majorarea de la 18 la 20 de ore. Deși aparent mică, această creștere a duratei de predare implică, de fapt, o suprasarcină de muncă mai mare pentru cadrele didactice, fără o majorare corespunzătoare a salariului de bază. Mai mult, modul de calcul al plății a fost modificat: dacă anterior plata pe oră se făcea în funcție de salariul de bază și de norma de predare, acum, noile reguli și-au pus amprenta asupra întregului sistem, reducând cuantumul final al veniturilor.
La toate acestea se adaugă reducerea drepturilor auxiliare, precum norma de hrană, care era un beneficiu recunoscut de mult timp, și sporul pentru doctorat, o componentă frecventă în sistemul de învățământ superior. În practică, mulți profesori și-au văzut veniturile scăzând considerabil, uneori chiar cu până la 30%, chiar dacă orele didactice au fost mărite.
Geticile și frustrările cadrelor didactice
Această situație a generat un val de reacții din partea sindicatului profesorilor, care consideră că măsurile sunt nedrepte și pun în pericol stabilitatea profesională și moralul dascălilor. „Este inacceptabil ca efortul suplimentar de a preda mai multe ore să fie compensat cu venituri mai mici. Profesorii au nevoie de sprijin, nu de alte piedici în carieră,” a declarat un lider sindical major.
El precizează că aceste modificări au fost anunțate fără consultări prealabile cu principalele părți implicate și că, în condițiile în care salariile profesorilor din România sunt deja printre cele mai mici din Uniunea Europeană, reducerea suplimentelor și creșterea normelor de predare vor agrava criza resursei umane din sistem.
Contextul și perspectivele
Criza socială în învățământul românesc nu este o problemă de azi, dar această serie de modificări legislative pare să fi fost ultimul strat al unui puzzle care arată cât de greu este să atragi și să păstrezi cadre didactice motivație în condițiile actuale. În ciuda promisiunilor guvernamentale de a moderniza sistemul, realitatea se dovedește a fi diferită.
Analiza salarială a avut și alte rezultate surprinzătoare: în anumite județe, un profesor cu vechime și experiență, care în trecut avea un salariu net de aproximativ 4.000 de lei, acum se regăsește cu o scădere de până la 1.000-1.200 de lei în venitul lunar, dacă se ia în calcul noile reguli de calcul.
În timp ce autoritățile insistă că aceste măsuri sunt parte a unui proces de reformare a sistemului și de eficientizare a cheltuielilor publice, profesorii nu pot fi convinși că reducerea drepturilor și creșterea volumului de muncă sunt soluții eficiente pe termen lung. Mulți privesc cu pesimism către viitor, întrebandu-se dacă nu cumva tot mai multe cadre vor prefera să părăsească sistemul, în căutarea unor condiții mai bune de lucru în alte domenii.
Pe fondul acestor tensiuni, discuțiile despre o reformă reală a sistemului educațional și despre salarii decente continuă, însă fără o perspectivă clară la orizont. În timp ce învățământul românesc se confruntă cu deficit de personal calificat, decizia recentă riscă să adâncească criza, amenințând calitatea procesului educațional și viitorul elevilor.
