Programul pilot de suport alimentar în școlile din România, lansat în urmă cu șapte ani, a necesitat o revizuire profundă a obiectivelor sale, potrivit unui raport recent al Băncii Mondiale. Studiul, care analizează efectele și rezultatele inițiativei, evidențiază atât potențialul proiectului, cât și limitările sale, punând în discuție relevanța și sustenabilitatea acestuia în contextul actual al sistemului educațional și social românesc.
### Eșecuri și provocări în implementarea programului pilot
Inițiat în 2016 cu scopul de a combate sărăcia și de a asigura nutriția corectă a elevilor din zone defavorizate, programul pilot a fost, în opinia specialiștilor, un pas necesar, dar insuficient pentru a genera schimbări de amploare. În realitate, datele indică faptul că, deși au fost furnizate suporturi alimentare unui număr considerabil de elevi, impactul concret asupra performanței școlare și asupra rezultatelor educaționale a fost limitat.
Raportul admite că, în unele cazuri, distribuția hranei a fost afectată de logistică și de lipsa unor mecanisme eficiente de monitorizare și evaluare. În plus, accentul pus exclusiv pe suportul alimentar a limitat posibilitatea programului de a aborda cauzele complexe ale sărăciei și ale abandonului școlar. Acest lucru a dus la concluzia că sistemul actual necesită o reevaluare a obiectivelor, pentru a putea face față realităților socio-economice şi pentru a putea avea un impact durabil.
### Recomandări pentru o nouă direcție a programului
Specialiștii recomandă să se treacă de la o abordare strict alimentară spre un model integrat, care să includă măsuri de sprijin social, educație pentru nutriție și acțiuni dedicate combaterii sărăciei cronice. În acest sens, raportul Băncii Mondiale subliniază necesitatea unei „revizuiri aprofundate a obiectivelor” programului, pentru a-l transforma într-un instrument eficient de reducere a inechităților sociale și de susținere a elevilor vulnerabili.
Această perspectivă include și implicarea multianuală a autorităților locale și centrale, precum și o mai bună coordonare între agențiile responsabile. În același timp, trebuie consolidată transparența și monitorizarea activă a distribuției ajutorului, pentru a evita risipa și pentru a maximiza efectul benefic asupra beneficiarilor.
### Context și perspective pentru reforma sistemului de suport alimentar
Reevaluarea programului vine într-un context mai larg al discuțiilor despre sistemul educațional și social din România, unde inegalitățile socio-economice sunt încă foarte pregnante. În ultimii ani, s-au intensificat eforturile pentru a reduce disproporțiile în accesul la educație și pentru a sprijini elevii din medii defavorizate, însă rezultatele sunt încă modeste și diferențele persistă.
Guvernul și partenerii internaționali, inclusiv Banca Mondială, solicită acum o abordare mai strategică, care să alinieze resursele și politicile sociale pentru un impact mai durabil. În timp ce programul pilot trebuie adaptat la cerințele actuale, este de așteptat ca în viitor, autoritățile să lanseze inițiative mai cuprinzătoare, capabile să susțină nu doar alimentația, ci și incluziunea socială și dezvoltarea durabilă a elevilor.
Ulterior, monitorizarea și evaluarea vor juca un rol central, pentru a asigura că noile măsuri produc rezultate concrete și sustenabile și pentru a putea ajusta rapid strategiile în funcție de evoluția reală a problemelor sociale din țară. La nivel politico-administrativ, va fi nevoie de o cooperare strânsă între ministere, autorități locale și organizații non-guvernamentale, pentru a construi un sistem de suport alimentar și social cu adevărat eficient și adaptat nevoilor timpurilor moderne.
