Transformarea malurilor Dâmboviței: un proiect ambițios pentru un București verde și răcoros
Capitala se pregătește pentru o schimbare majoră în peisajul urban, cu planurile de a reconfigura albia betonată a râului Dâmbovița, ce străbate orașul din nord-est către sud-vest. Până în 2035, proiecțiile vizează transformarea acesteia într-un coridor verde-albastru, menit să calmeze temperaturile, să încurajeze biodiversitatea și să conecteze mai eficient diverse cartiere. Inițiat de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, acest proiect nu este doar o renoare estetică, ci o soluție de durată, pentru un oraș care trebuie să se adapteze din ce în ce mai bine la efectele schimbărilor climatice.
Un coridor verde-albastru care răcorește și conectează orașul
Dezvoltarea acestui coridor reprezintă o etapă fundamentală în revitalizarea urbană a Bucureștiului. Conform arhitectului Teodor Frolu, co-fondator și vicepreședinte al asociației, proiectul își propune să redea Dâmboviței statutul de spațiu public, eliminând percepția de barieră pe care o are în prezent. „Transformarea albiei betonate a râului nu are doar un rol estetic, ci va contribui semnificativ în răcorirea Bucureștiului vara, în perioadele de caniculă, precum și protejarea de inundații”, afirmă el.
Pentru a realiza această viziune, a fost lansat concursul „Dâmbovița 2035”, un demers de consultare și colaborare publică la care au participat în total 29 de proiecte, dintre care șase au fost selectate pentru potențialul lor inovator. Aceste propuneri încearcă să găsească soluții pentru integrarea naturii în peisajul urban, să reabiliteze malurile și să creeze trasee pietonale și spații de recreere. Autoritățile și comunitatea sunt acum invitate să contribuie și să sprijine aceste inițiative ambițioase.
Din autostradă pe malurile Dâmboviței, în parc pentru oameni
O altă prioritate a planurilor de dezvoltare vizează Splaiul Unirii, una dintre arterele principale ale orașului. Arhitectul Frolu vorbește despre posibilitatea ca, odată cu finalizarea autostrăzii de centură A0, traficul de tranzit să fie eliminat din inima Bucureștiului, eliberând astfel malurile Dâmboviței pentru activități ce pun accent pe socializare și natură. „Dacă acum Splaiul Unirii este ca un fel de tub, o autostradă de traversare din partea în est în vest sau invers, avem deja alternativa A0, care n-a existat până de curând”, explică el.
Aceasta va permite refacerea malurilor într-un mod care să pună în valoare frumusețea naturală, transformând acea zonă de tranzit într-un spațiu de conectare între cele două maluri, destinat exclusiv cetățenilor. În plus, planurile vizează reducerea traficului de tranzit și reconfigurarea întregii zone pentru a deveni un centru de recreere, de relaxare și de promovare a vieții în aer liber.
Perspective și perspectivă de finalizare mai devreme de 2035
Chiar dacă termenul oficial pentru finalizarea proiectului este 2035, arhitectul Frolu consideră că acest orizont temporar poate fi devansat, dat fiind pașii deja făcuți în alte zone ale capitalei, precum Piața Unirii sau Lacul Morii, unde încep să fie implementate investiții concrete în reamenajare. Lucrările și discuțiile vor continua, iar populația și experții în domeniu așteaptă cu interes să vadă cum se va concretiza această viziune pentru un București mai sănătos, mai prietenos cu natura și mai prietenos cu oamenii.
Transformarea malurilor Dâmboviței marchează un pas important într-un proces de urbanizare sustenabilă și de regenerare urbană. În următorii ani, aceste planuri ambițioase pot discuta în mod real despre un oraș modern, în care natura și patrimoniul urban să intre în dialog pentru binele tuturor bucureștenilor.
