Peste 300 de artiști și profesioniști din industria muzicală românească, printre care nume de marcă precum Tudor Chirilă, Irina Rimes, Loredana Groza și Damian Drăghici, au semnat o scrisoare de protest adresată Guvernului și Ministerului Culturii. Aceștia își exprimă nemulțumirea față de un proiect de Ordonanță de Urgență care vizează modificarea Legii dreptului de autor, susținând că schimbările propuse ar afecta grav colectarea și plata drepturilor pentru muzica difuzată în spații publice.
Scrisoarea îi avertizează pe decidenți despre riscurile pe care le implică eliminarea gestiunii colective extinse, mecanism esențial prin care drepturile de autor sunt colectate centralizat. “Se dorește ca artiștii să nu mai poată beneficia integral de drepturile care li se cuvin”, se arată în documentul semnat de aceștia. În prezent, localurile care difuzează muzică încheie un singur contract cu organismele de gestiune colectivă, care se ocupă de dispersarea fondurilor către toți artiștii, inclusiv celor care nu sunt membri.
Criticile artiștilor au fost adresate direct în scrisoare, unde subliniază că Ministerul Culturii justifică aceste modificări invocând o directivă europeană. “Legea actuală permite deja gestionarea individuală a drepturilor. De ce să complicăm lucrurile?”, se întreabă semnatarii. Ei consideră că acest sistem de gestiune colectivă extinsă este imperios necesar, având în vedere numărul imens de piese difuzate zilnic și complexitatea licențierii individuale.
Dacă proiectul ar fi adoptat, consecințele ar fi devastatoare pentru artiști. “Eliminarea gestiunii colective extinse ar transforma plata drepturilor într-o opțiune, mai degrabă decât o obligație”, avertizează ei. Practic, un restaurant ar putea susține că are contracte cu doar câțiva artiști, ceea ce i-ar permite să difuzeze orice muzică dorește, fără a plăti drepturile corespunzătoare. Artiștii ar ajunge astfel să caute singuri modul în care muzica lor este utilizată, devenind “vânători ai utilizărilor muzicii proprii.”
Semnatarii scrisorii contestă și intenția de a crea un nou organism destinat colectării drepturilor, finanțat din sumele care ar trebui să ajungă la artiști. “Aceasta ar genera costuri suplimentare, fără să garanteze un sistem mai eficient”, punctează ei. De aceea, solicită menținerea gestiunii colective extinse, considerând că “nicio directivă europeană nu propune diminuarea drepturilor cuvenite artiștilor.”
Reacția Ministerului Culturii nu a întârziat să apară. Ministrul Andras Demeter a afirmat că scopul modificărilor este de a oferi mai multă libertate titularilor de drepturi. “Fiecare autor își poate gestiona propriile compoziții în mai multe moduri”, a declarat el, subliniind că modificările urmăresc să îmbunătățească individualizarea gestionării drepturilor.
Pe de altă parte, criticile artiștilor par să fie pe un teren fertil, dat fiind că industria muzicală din România a trecut prin multiple schimbări în ultimii ani. De la disputele pentru drepturile de autor până la blocajele financiare din cauza pandemiei, artiștii continuă să fie în căutarea unei soluții care să le protejeze creațiile și veniturile.
Pe măsură ce dezbaterea privind proiectul de ordonanță se intensifică, rămâne de văzut care vor fi deciziile finale ale autorităților. Timpul se scurge, iar artiștii își exprimă inima și sufletul în muzica lor, dar doresc, în același timp, să fie juste recompensate pentru munca depusă.
