Câteva mii de persoane au ieșit joi seara în stradă în Piața Universității pentru a protesta împotriva Legii Vexler, un proiect legislativ controversat privind combaterea extremismului. În cadrul manifestației, manifestanții au ales să cânte melodii legionare și să manifesteze simboluri asociate Mișcării Legionare, inclusiv cântarea „Șoim român”, dedicată fondatorului organizației fasciste Corneliu Zelea Codreanu. Atmosfera a fost încărcată de lozinci în sprijinul vechiului curent extremist, iar participanții au scandat împotriva legii, acuzând-o de faptul că ar putea duce la cenzură și chiar la revizuirea anumitor opere literare.
### Protest cu sonorități legionare la un pas de conflict ideologic
Imaginile video și fotografiile de la protest surprind grupul de manifestanți cântând „Șoim român”, un cântec emblematic al Mișcării Legionare, folosit frecvent pentru a evoca trecutul extrem de controversat al organizației. Melodia, interpretată cu ajutorul boxelor, evocă imagini de război și eroism, referindu-se explicit la liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu — supranumit „Căpitanul” și considerat simbolul acestei mișcări. Versurile evocă sacrificiul suprem și adorarea figurii sale, și sunt pline de trimiteri directe la “moartea eroică”, în linie cu idealurile fasciste ale organizației.
Această manifestație a fost organizată de Claudiu Târziu, fondator al Partidului Acțiunea Conservatoare, și susținută deschis de Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Susținătorii lor au încercat să justifice acțiunea, respingând orice legătură cu extremismul și prezentând protestul ca fiind unul legat exclusiv de dezbaterea asupra Legii Vexler, proiect legislativ adoptat în decembrie de Parlament. Cu toate acestea, prezența simbolurilor legionare și intenția manifestanților de a recita cântece asociate trecutului fascist al României ridică semne de întrebare privind adevăratele motive ale demonstrației.
### Controverse și controverse legate de Legea Vexler
Parlamentul a aprobat în decembrie legea care incriminează explicit distribuirea de material fascist și legionare, precum și promovarea în public a cultului liderilor organizațiilor fasciste din perioada interbelică. Textul legii sancționează penal promovarea ideologiilor legionare și neagerea Holocaustului, încercând astfel să contracareze retorica extremistă și să respingă orice rehabilitare a trecutului fascist.
Deși susținătorii legii susțin că este o măsură necesară pentru a combate extremismul, anumite voci din spațiul public și din rândul organizațiilor civice au fost sceptice. Claudiu Târziu a declarat anterior că manifestațiile vizează în exclusivitate Legea Vexler și nu reprezintă o promovare a unei ideologii totalitare. Totuși, părerile acestor persoane sunt contrazise de prezența simbolurilor și cântecelor legionare în timpul protestului, dar și de istoria încărcată a Mișcării Legionare.
### Întoarcere în trecut sau luptă pentru memorie?
Mișcarea Legionară, fondată de Corneliu Zelea Codreanu în anii ’30, rămâne una dintre cele mai controversate și neelucidate pagini ale istoriei României. Organizație cu o ideologie profund antisemită, antisocială și fascistă, ea a fost implicată în numeroase violențe și asasinate politice, fiind apoi interzisă de autorități și condamnată în timpul regimurilor ulterioare. Liderul său, Codreanu, a fost ucis în 1938 într-un presupus incident de evadare, dar această versiune a fost mereu pusă sub semnul întrebării de specialiști.
După moartea sa, conducerea Mișcării a fost preluată de Horia Sima, care a continuat politica de violență și terorism, mai ales în timpul dictaturii mareșalului Ion Antonescu. În prezent, controversele legate de această organizație și simbolurile sale persistă în anumite cercuri extremiste, iar unele manifestări recente au readus în discuție fondul ideologic al acelei epoci sângeroase.
Pe fondul reacțiilor și controversei generate, dezbaterile despre limitele libertății de exprimare, represiunea trecutului și necesitatea de a combate extremismul rămân deschise, în timp ce opinia publică nu încetează să fie divizată. În ciuda măsurilor legislative, chestiunea valorilor și a memoriei istorice continuă să fie un teren delicat, într-o societate încă afectată de propriile noastre demoni din trecut.
