Protestul de joi seară din Piața Universității a fost marcat de un comportament extrem de controversat, devenind rapid subiect de discuție intensă în mediul public și politic. La acest eveniment, participanții au cântat melodii legionare, dedicate explicit liderului Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, și au afișat simboluri și discursuri cu tonalitate fascistă. Manifestarea a fost organizată de Claudiu Târziu, lider al Partidului Acțiunea Conservatoare, și susținută de formațiunea parlamentar-alianță de opoziție, Alianța pentru Unitate și Reforma (AUR), având ca scop criticarea Legii Vexler, recent adoptată de Parlament și menită să ia măsuri ferme împotriva extremismului.
Cântare legionara și simboluri obscure
Unul dintre cele mai șocante momente a fost intonarea cântecului „Șoim român”, un imn legionar, în timpul protestului. În imagini video, manifestanții au fost surprinși cântând cu pasiune versuri ce glorifică „moartea eroică” și al doilea război mondial, adesea asociate cu cultul lui Codreanu, fondatorul organizației fasciste. Melodia a fost redată în boxe, iar pe fundal, participanții au cântat versuri precum: „Șoim român, șoim român, Ardelean batalionul doi, Gorniștii sună, să mergem la război, Voinici s-adună cu miile d-eroi”.
Prezența acestor simboluri și cântece, în contextul unui protest împotriva legii pentru combate extremismul, a trezit uimire și revoltă în rândul opiniei publice. Este pentru prima dată când un asemenea discurs și manifestare legionară sunt tolerate în Piața Universității de la căderea regimului comunist, semn al unei derapaje evidente în discursul public și al unei încercări de normalizare a unor ideologii interzise și condamnate de societate.
Controverse și reacții politice
Organizatorul protestului, Claudiu Târziu, a încercat să minimalizeze incidentul, afirmând că manifestația avea ca scop exclusiv criticarea Legii Vexler. În cadrul unei declarații publice, el a respins însă orice acuzație conform căreia manifestația ar fi avut legături cu promovarea extremismului. De altfel, el a argumentat că legea în cauză ar putea duce la cenzurarea unor opere literare, invocând cazul cunoscut al poetului antisemit Radu Gyr, fost membru al Mișcării Legionare și suspectat de colaborare cu Securitatea.
Legea Vexler, aprobată în decembrie de Parlament, incriminează explicit distribuirea materialelor fasciste și legionare, dar și promovarea cultului liderilor organizațiilor fasciste de către public. Prin sancțiuni penale, legea urmărește să combate radicalizarea și să sancționeze discursurile negationiste legate de Holocaust, dar apar tot mai multe semne că este folosită ca pretext pentru atacuri asupra libertății de exprimare.
Istoria controversată a Mișcării Legionare
Mișcarea Legionară, creată în perioada interbelică de Corneliu Zelea Codreanu, răspândea idei antisemite, anticomuniste și antimasonice, fiind implicată în actul de violență, chiar și în asasinate politice. Liderul fondator, supranumit „Căpitanul”, a fost ucis în 1938, după ce fusese condamnat pentru ultraj și alte infracțiuni. După moartea sa, mișcarea a fost preluată de Horia Sima, care a ridicat valul de violență și a făcut alianță cu regimul în cadrul dictaturii lui Ion Antonescu.
Relevanța acestor evenimente și reeferirile la istoria extrem de sumbră a Mișcării Legionare ridică întrebări legate de gradul de toleranță sau chiar de normalizare a discursului extremist în rândurile anumitor formațiuni politice sau grupări societale. Occidentaliștii și oficialii români privesc cu îngrijorare această tendință, iar cazul protestului de ieri adaugă un nou capitol în dezbaterea despre limitele libertății și responsabilității civice într-un context democratic.
Pe măsură ce reacțiile oficiale și ale societății civile continuă, nu este clar dacă astfel de manifestări sunt izolate sau dacă reprezintă o pierdere de control în peisajul politic și social post-pandemic. Diversificarea discursului și răspunsurile din interiorul elitei politice și ale instituțiilor statului vor decide în cele din urmă dacă România va reuși să țină sub control tendințele extremiste sau dacă va fi nevoie de măsuri mult mai ferme pentru a apăra valorile democratice.
