Proteste și greve pe fondul inflației în Iran
Protestele și grevele izbucnite în Iran, cauzate de creșterea alarmantă a inflației și de devalorizarea monedei naționale, s-au extins începând de duminică din capitala Teheran către mai multe orașe importante. Peste 72 de ore de nemulțumiri populare au dus la ieșiri în stradă în orașe precum Karaj, Hamedan, Qeshm, Malard, Isfahan, Kermanshah, Shiraz și Yazd, unde demonstranții s-au confruntat adesea cu forțele de ordine.
La baza acestui val de revoltă stă o criză economică profundă. Cumpărătorii din Bazarul Mare din Teheran au fost primii care au protestat, declanșând o grevă generală după ce rialul iranian a atins un minim istoric față de dolarul american pe piața liberă. Înregistrări video confirmate de BBC Persian arată cum agenții de poliție au folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimile furioase.
Reacția autorităților iraniene
Guvernul iranian a recunoscut preocupările publicului și a promis că va asculta vocile celor care protestează. Președintele Masoud Pezeshkian a declarat pe platforma X că va ordona ministrului de interne să poarte discuții cu așa-numiții „reprezentanți” ai protestatarilor. Scopul este de a găsi soluții pentru problemele cu care se confruntă cetățenii.
În plus, Pezeshkian a acceptat demisia guvernatorului băncii centrale, Mohammadreza Farzin, numindu-l pe fostul ministru al economiei, Abdolnasser Hemmati, în locul acestuia. Aceasta mișcare este considerată o încercare de a răspunde rapid nemulțumirilor economice, dar rămâne de văzut cât de eficientă va fi.
Ce spun participanții la proteste
Unii dintre cei care au ieșit în stradă sunt studenți universitari, care au adoptat sloganuri anti-guvernamentale, printre care și „Moarte dictatorului”, o referire directă la liderul suprem, Ayatollah Ali Khamenei. Această disponibilitate de a protesta deschis împotriva regimului arată o escaladare a tensiunilor sociale, iar polarizarea se resimte în rândul celor din diferite segmente sociale.
Unii protestatari au adus în discuție figura fiului fostului șah, Mohammad Reza Pahlavi, strigând „Trăiască șahul!”. Reza Pahlavi, actualmente în exil, a reacționat rapid, exprimându-și solidaritatea cu protestatarii. „Victorie este a noastră, pentru că cauza noastră este dreaptă și suntem uniți”, a scris el pe platforma X.
Poziția internațională și amplificarea crizei
În paralel cu nemulțumirile interne, criza din Iran a atras atenția internațională. Departamentul de Stat al SUA a laudat curajul protestatarilor, afirmând că se alătură celor care caută „demnitate și un viitor mai bun” după ani de politici economice eșuate.În cadrul unei întâlniri recente, Președintele american Donald Trump a menționat că Iranul se confruntă cu probleme majore legate de inflație și că „economia este în colaps”.
Prietenii și susținătorii țării din afaceri internaționale și-au exprimat inima grea în fața deteriorării situației economice. Trump a declarat la o conferință de presă că un nou atac aerian israelian ar putea fi o opțiune, în cazul în care Iranul își va relua programele de rachete balistice sau nucleare.
În timp ce președintele Pezeshkian a promis că răspunsul Iranului la orice agresiune va fi „sever și regretabil”, tensiunile continuă să crească atât pe plan intern, cât și în relațiile externe.
Protestele din Iran reflectă o societate în schimbare, unde lăcomia și corupția economică au dus la o revoluție a nemulțumirii publice. Cele ce se întâmplă în aceste zile reprezintă o nouă etapă în lupta pentru schimbare într-un regim cu o putere fermă. Reacțiile internaționale și contextul geopolitic complică și mai mult această realitate, iar soarta protestatarilor rămâne incertă.
