De Ziua Mondială a Fericirii, psihologul Radu Leca atrage atenția asupra faptului că fericirea nu reprezintă o stare permanentă, ci un echilibru delicat între emoții, sens și relații sigure, construit zilnic în familie. Într-un interviu acordat ziarului, el explică faptul că această stare de bine se bazează pe contexte sănătoase, comunicare deschisă și capacitatea de a repara conflictele, nu pe ideea de a fi mereu fericit.
Fericirea în familie: mai mult decât un zâmbet
Potrivit expertului în psihoterapie de familie, fericirea nu trebuie confundată cu o stare de senzație de împlinire perpetuă. În familie, ea se manifestă printr-un climat favorabil, în care tonul vocii, modul în care se gestionează conflictele sau libertatea de a exprima emoții sunt elemente esențiale. „Atunci când casa devine un spațiu de siguranță, sistemul nervos se reglează mai ușor și oamenii au energie pentru apropiere, joacă și planuri de viitor”, explică Radu Leca.
El subliniază că fericirea include trei componente: afectivă, cognitivă și relațională. În esență, nu înseamnă absența emoțiilor negative, ci frecvența emoțiilor plăcute, atribuirea unui sens vieții și, cel mai important, sentimentul de apartenență și sprijin reciproc.
De ce pare dificil să fim fericiți, chiar și atunci când totul pare în regulă
Diferența între aparență și realitate ține, conform psihologului, de bias-ul de negativitate al creierului. Acest bias, activat de stresul cronic, menține corpul în alertă și împiedică accesul la stări de calm, recunoștință sau curiozitate. Cultura performanței și comparațiile sociale adaugă presiune, transformând fericirea într-un obiectiv de atins, în defavoarea experienței autentice.
În plus, în familie, tendința de a condiționa iubirea de rezultate sau de a folosi criticile ca motivație creează un mediu în care relația devine teren de evaluare, nu de conectare. „Când iubirea se amestecă cu condiționarea, oamenii pot începe să caute control în loc de bucurie”, afirmă Radu Leca.
Construirea fericirii în rutina zilnică
Pentru a construi fericirea în mod concret, specialistul recomandă câteva obiceiuri simple, dar constante. Somnul suficient, activitatea fizică, alimentația stabilă și pauzele reale ajută la reducerea iritabilității și la creșterea toleranței la frustrare. Ritualurile de cuplu, precum câteva minute de conectare fără ecrane, sunt vizate ca modalități de a întări legăturile.
De asemenea, aprecierile concrete, spusă în propoziții scurte și clare, pot diminua critica și pot îmbunătăți cooperarea. La fel, stabilirea limitelor sănătoase și reparația după conflicte, recunoscând impactul și asumând schimbări, reconfirmă încrederea mutuală, considerată un rezervor esențial pentru bucurie.
Repere universale ale fericirii familiale
Chiar dacă percepția fericirii poate varia în funcție de personalitate, valori sau experiențe, psihologia identifică câteva repere simple, comune majorității familiilor. Relații stabile, sentimentul de autonomie și contribuție, precum și o conexiune sinceră și speranța realistă sunt elemente ce stau la baza unei vieți fericite, explică Radu Leca.
În familie, aceste repere se regăsesc în reguli coerente, comunicare respectuoasă, grijă reciprocă și acceptarea imperfecțiunii. Într-un mediu în care emoțiile sunt validate și creșterea personală încurajată, percepția de fericire devine o consecință naturală, nu o luptă zilnică.
Rolul terapiei în momente de tensiune
Când fericirea pare blocată, iar atmosfera devine tensionată, terapia de familie reprezintă un factor de sprijin. Radu Leca explică: „Aceasta ajută la identificarea ciclurilor repetitive, precum critica – apărare sau control – evitare”. În plus, terapia facilitează construirea unui limbaj emoțional sănătos și înlocuiește acuzațiile cu cereri clare, ceea ce aduce siguranță relației.
Un alt aspect important este dezvoltarea de acorduri concrete legate de timpul petrecut împreună, împărțirea responsabilităților sau limitele față de rude. În acest fel, terapiile sprijină redobândirea unui sens comun al vieții de familie, în care fericirea devine, poate, și rezultatul unei vieți trăite cu grijă, realism și empatie.
Ziua Mondială a Fericirii ne amintește, astfel, că, dincolo de citate motivaționale, echilibrul emoțional și relațional reprezintă fundația unei vieți autentice și echilibrate. Întregul proces de construire a fericirii poate începe, în fiecare zi, cu mici gesturi și decizii care să întărească încrederea și conexiunea dintre cei dragi.
